O tradiție care moare. Olăritul din Obârșa se sprijină pe umerii unor bătrâni de 80 de ani

Tristețea dispariției meșteșugurilor tradiționale din județul Hunedoara reprezintă o cădere, după care nu vom mai ști nimic din rădăcinile noastre. Exemplar, chiar în astfel de tristețe, Târgul Olarilor de la Obârșa rezistă și a împlinit 17 ani zilele trecute.

 obarsa 2014

Tristețea ultimilor olari

Din vârful muntelui, de unde județul Hunedoara este ținut dăruit de Dumnezeu, oriunde ai privi, am fost trist observând că sunt mai multe autoturisme decât oameni și cu mult mai puține vase ceramice tradiționale decât smartphone-uri. Trei olari și un dogar, înconjurați de departe de kitch-uri din plastic, pălării cu drapel și grătare, o scenă modestă și zâmbete prietenoase. Puțin, trist, dar meritoriu pentru organizatori, pentru că a renunța la tradiție este mai periculos decât a construi un eveniment și numai pentru a aminti că stăm prost cu tradiția. Cel mai bine vorbesc despre tristețe olarii.

Petru Borza, olar care rezistă vremurilor, ne-a spus: „Mă ocup de olărit de 70 de ani. În Tomești, mai sunt două persoane care se ocupă cu olăritul. Aici, toți or fost olari, peste 60 de familii. Tineretul ăsta, nu-l mai trage firea ca să facă așa ceva. E o meserie așa, mai murdară, dar poți să faci orice, dar nu le place”.

Un necaz al olăritului a fost industrializarea Hunedoarei. Spune Petru Borza, simplu și exact: „Când s-au deschis minele și tinerii au găsit o altă cale de a câștiga bani și au renunțat la olărit”.

Acum nici minerit nu mai este, dar tot nu e bun lutul. Miron Betea, cum îi place să spună despre el „născut în județul Arad, comuna Hălmăgel, cătunul Târnăvița”, face meseria de olar de la zece ani. Acum are 78. „Eu lucrez așa cum am învățat la zece ani, la roată manuală. Nu am pe nimeni să învăț meserie, pentru că e muncă multă și nu le place”.

Performanța care se năruie

Un om cu carte, care a văzut multe în stingerea tradițiilor populare, Ioan Sicoe, consilier în cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Hunedoara, ne-a spus: „Obârșa este un punct de reper pentru ceea ce înseamnă tradițiile în domeniul meșteșugurilor populare, și nu atât meșteșuguri populare, cât înseamnă meșteșuguri artistice. Aici este unul dintre cele mai importante centre ceramice din Transilvania. În mod cert a fost cel mai important și sperăm să rămână. Din păcate, județul Hunedoara parcă este amorțit, nu reușim, nu reușesc autoritățile să miște ceva în acest domeniu, astfel încât aceste meșteșuguri să fie continuate de cei tineri”.

Trebuie să înțelegem

Pentru politicieni, lucrurile nu sunt atât de complicate, dar tot cam fără soluții rămân. „Eu cred că ceea ce fac meșterii populari de la Obârșa este o dovadă a identității noastre naționale de sute și mii de ani. Nu ne-ar ierta generațiile viiitoare dacă am pierde aceste tradiții. Știu că este greu, lupta cu tehnologia, nepoții celor ce meșteresc cu atâta migală lutul sunt mai interesați de nou, de internet, dar aceasta este o adevărată provocare, să păstrăm aceste tradiții și să le transmitem generațiilor viitoare. Acest târg este un bun moment de a înțelege toți ce avem de făcut pentru păstrarea acestor tradiții.”, ne-a spus Dorin Gligor, vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara.

Un majorat trist

Pentru primarul din Tomești, Octavian Tiberiu Tămaș, legăturile sunt mult mai strânse, dar tot nu se arată lumină la orizont. „Locul unde ne aflăm și unde se desfășoară această sărbătoare este locul copilăriei mele de care sunt foarte atașat e în sufletul și în inima mea. Vreau să vă spun că această sărbătoare va dăinui atâta timp cât Dumnezeu îmi va da putere pentru că o fac cu mare bucurie și cu mare tragere de inimă. (…) Am ajuns la ediția cu numărul 17, ne apropiem de vârsta majoratului, și sperăm s-o depășim în continuare. (Dar…) Tineretul nu vrea să îmbrățișeze aceste meserii și tare mi-e teamă că tradițiile vor avea un sfârșit care nu l-am dori să vină”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Povestea zidului uriaș de pe Autostrada Lugoj – Deva         Cele 11 brățări dacice de aur masiv rămase dispărute         ASEDIAŢI DE EVENIMENTE. Garda Cetăţii în acţiune fitness în aer liber la Cetatea Deva         „SCÂRŢ-SCARŢ” PÂNĂ VINERI. Primarul Devei păsuieşte gunoierul cu trei zile         SĂRBĂTOAREA MOŢILOR. Sâmbătă începe Târgul de Fete de pe Muntele Găina         PARLAMENTUL EUROPEAN. Siegfried Mureșan cere aderarea României la spațiul Schengen         Castelul Corvinilor va intra în șantier în luna august         INVESTIȚIE Ce localități din Hunedoara vor fi racordate la noua rețea de gaze naturale         Sistem de supraveghere video pe străzile Simeriei         Autostrada Lugoj – Deva. Cele mai recente imagini aeriene de pe Loturile 3 și 4. Cât mai e de lucru         Emblema de onoare a M.A.I. conferită unui jandarm hunedorean         BINE CĂ N-A VENIT MADONA! Nedeia Vulcăneană l-a prins pe Ile Primarul cu closetul „pe vine”         Grădină urbană pe fonduri UE în zona Grigorescu         O tură de o zi, pe aici, pe-aproape: Deva – Râpa Roșie – Alba Iulia – Ampoița – Giardini di Zoe         Contracte de 15 milioane de euro. Cele mai vizitate monumente istorice din Hunedoara reabilitate pe fonduri UE         CJH PROMITE – PRIMĂRIA DEVA FACE. Chinezii deschid o fabrică de mobilă la Deva         Gara de poveste a municipiului Brad, în șantier de aproape trei ani. Lucrările nu sunt finalizate         Un motociclist a fost lovit de un autocamion pe șoseaua Deva – Lugoj         Ramona Mănescu, propunere ALDE pentru postul de ministru la Externe         Tragedie în Deva