O ŞANSĂ PENTRU COMUNITATEA LOCALĂ. Proiectul minier, soluţia locurilor de muncă la Certej

Comunitatea are nevoie de locuri de muncă şi singura alternativă concretă şi viabilă este exploatarea minieră pe care o deschide Deva Gold SA în această zonă. După ani de şicane, litigii neîntemeiate şi contestaţii venite din afara comunităţii locale, proiectul minier este pe punctul de a demara şi sute de oameni îşi pun toate speranţele în această investiţie care oferă locuri de muncă şi venituri substanţiale la bugetul local.

Implementarea proiectului propus de către SC Deva Gold SA înseamnă crearea a 850 de noi locuri de muncă, în faza de construcţie a lui. Apoi, vor fi create alte 500 de locuri noi de muncă, în etapa de exploatare a investiţiei. Pentru realizarea acestor obiective, compania minieră va investi, doar pentru construcţia uzinei de preparare şi a infrastructurii asociate, suma de 500 de milioane de dolari.

Venituri la bugetul local

E bine de ştiut că Deva Gold SA şi-a achitat toate taxele şi impozitele la zi, iar Primăria comunei Certeju de Sus îşi realizează bugetul, în cea mai mare parte, din taxele şi impozitele achitate de compania minieră. Numai în perioada 2000-2014, compania a dat la bugetul de stat, ca impozit pe salarii, taxele conform Legii minelor, peste 13 milioane de lei, la bugetul asigurărilor sociale – aproape 18 milioane de lei, iar la bugetul local al comunei Certeju de Sus – 35 milioane de lei. Sunt bani mulţi cu care Primăria a reuşit să se gospodărească, să asigure serviciile de salubritate, iluminat public şi alte lucrări de utilitate publică de care s-au bucurat toţi locuitorii comunei.

Procedura de avizare, acordurile primite

Procedura de avizare a proiectului Certej a început încă din anul 2009. În prezent, SC Deva Gold deţine pentru perimetrul Certej, Planul de Urbanism Zonal şi avizul de mediu – faza PUZ, aprobate de către autorităţile competente încă din 2010, acordul de mediu aprobat în 2012, revizuit şi aprobat din nou în anul 2013. Procedura de obţinere a acordului de mediu, act necesar şi obligatoriu obţinerii autorizaţiei de construire, a avut două părţi, derulate de către autorităţile de mediu împreună cu titularul de activitate. Adică, procedura transfrontalieră şi procedura naţională, derulate de către autorităţile competente şi Ministerul Mediului. Pe parcursul desfăşurării ambelor proceduri, au fost solicitate, în cadrul evaluării impactului asupra mediului şi procedurii de emitere a acordului de mediu, documentaţii care să evidenţieze prevenirea, reducerea, controlul impactului proiectului asupra mediului, alternative, compararea cu cele mai bune tehnici disponibile, măsuri de reducere a impactului, de siguranţă în exploatare şi securitate, planuri de urgenţă şi de combatere a poluării accidentale, planuri de închidere a activităţii, precum şi plan de gestionare a deşeurilor din industria extractivă. Trebuie precizat că această procedură a inclus informarea şi participarea publicului la evaluarea impactului asupra mediului înconjurător. S-au organizat dezbateri publice naţionale şi internaţionale, în Ungaria şi Serbia. Toţi paşii procedurali au fost urmaţi conform cerinţelor legislative şi a solicitărilor autorităţilor de mediu. Compania minieră a obţinut aviz din partea serviciilor de gospodărire a apelor (2012), precum şi din partea Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barejelor şi a altor Lacuri Hidrotehnice (CONSIB), aprobare dată în 2013 şi 2015. De asemenea, autorităţile statului român au emis autorizaţia de construire organizare de şantier în anul 2015 şi, tot anul trecut, a fost emise avizele şi aprobările necesare exploatării în Cariera Dealu Cucui.

Sute de familii vor trăi mai bine

Exploatarea în cariera de la Certej se va desfăşura pe locaţia Coranda. Zăcământul Certej poate asigura, prin exploatarea în carieră, realizarea unor capacităţi de producţie de până la trei milioane de tone de minereu pe an, extras industrial. Implementarea proiectului presupune construcţia infrastructurii, a uzinei de preparare şi lucrări de deschidere a carierei. Specialiştii companiei estimează că durata pentru desfăşurarea acestor activităţi va fi de trei ani. Un lucru important este şi că exploatarea se va derula pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea extinderii, dacă se evidenţiază noi resurse prin activitatea de explorare. În fine, perioada de închidere şi de ecologizare este estimată la trei ani. Cum spuneam, proiectul înseamnă crearea a 850 de noi locuri de muncă în faza de construcţie a lui şi alte 500 de locuri noi de muncă în etapa de exploatare a investiţiei.

Comentarii FB

comentarii


TAG


2 Răspunsuri la “O ŞANSĂ PENTRU COMUNITATEA LOCALĂ. Proiectul minier, soluţia locurilor de muncă la Certej

  1. Gospodari si gospodarii

    Agricultura.
    Cresterea animalelor: porcine, ovine, bovine.
    Pomicultura.
    Apicultura.
    Cresterea orataniilor, pasarilor de curte.
    Legumicultura.
    Pescarii.
    Etc

    Răspuns
  2. Hotii

    Ne vindem toate resursele pe gratis la straini. Cei care au dat avizul de mediu ar trebui bagati in puscarie pe viata.Auzi domne 500 de locuri de munca, cu salariu minim pe tara, fata de prapadul care il fac asupra mediului o nimica toata. Vor rade muntii si vor lasa in loc steril. Care este graba sa ne dam aurul, de ce sa nu ramana la generatiile viitoare. Romania este condusa de MFIOTI SI HOTI.

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Proces cu miză uriașă: despăgubiri de două milioane de lei pentru pietrele de râu din drumul spre Sarmizegetusa Regia         RMN nou la spitalul din Hunedoara         Accident soldat cu patru răniți. Două mașini s-au ciocnit frontal         Pensionar înșelat de falși angajați de la Deratizare         Spaima bulevardelor din Hunedoara: un tânăr beat la volanul unui BMW a făcut praf mașina și și-a băgat prietenii în spital         Carduri europene de sănătate în duplicat pentru hunedoreni, din 7 februarie         APEL LA RAȚIUNE CU DEGETUL PE RANĂ. Poliţia de Patrimoniu dă în clocot         CU TRIMITERE LA VALEA JIULUI. Pactul Ecologic European, o mare provocare pentru România         Accident grav pe DN 76. BMW făcut praf de un autotren         Peste 250.000 de arbori au fost retezați de pe malul Lacului Gura Apelor, în Retezat         Hoț de portofele prins de polițiști         SCANDALUL DE PE RÂUL ALB. Magistraţii joacă bambilici cu dosarul tentativei de omor         UDMR Hunedoara, la 30 de ani de existență         ȚĂRII CÂT MAI MULT CĂRBUNE??? Complexul Energetic Hunedoara, din rău în mai rău         ISTORIE HUNEDOREANĂ. Statuile antice salvate de familia preotului Crăciun înainte de a ajunge pe fundul Cincişului         Incendiu puternic pe calea ferată Simeria – Petroșani         Bărbat întors din Scoția, rătăcit în Ținutul Pădurenilor, după ce căutase Moldova cu GPS-ul         Tragedie în satul Totești. Un bărbat a murit strivit de o conductă de gaz         A murit Costel Alic         Centrul cultural, clădirea IPH și bisericile din Deva – iluminate arhitectural