Motivarea instanței în dosarul retrocedărilor controversate. Cum au primit, ilegal, două austriece, peste 10.000 de hectare în Retezat

86

Tribunalul Hunedoara a publicat motivarea sentinței definitive din 10 niembrie, prin care, după 13 ani de la începerea procesului, magistrații au decis, definitiv, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.

Maria Kendeffy (decedată în 2016, la 96 de ani) și fiica sa Elisabeta Pongracz, ambele cetățene austriece care nu au locuit niciodată în România, au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru peste 10.000 de hectare în masivul Retezat, potrivit deciziei Tribunalul Hunedoara, luată la capătul unui proces început la Judecătoria Hațeg în 2009 și finalizat după 13 ani.

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis trei titluri de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat. Cele două femei, au primit în numai câteva luni de la depunerea cererilor, peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele.

Academia Română și statul român prin Ministerul Finanțelor au reclamat ilegalitatea împroprietăririi austriecelor cu 10.000 de hectare în Retezat, iar în 2020, Judecătoria Hațeg le-a dat dreptate. Tribunalul Hunedoara a reținut că prima instanță a prezentat argumentele pentru care preupușii moștenitori ai familiei Kendeffy nu aveau dreptul la terenurile din Retezat, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, în baza Legii din 1921, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

„Tribunalul constată că judecătoria şi-a fundamentat această soluţie pe împrejurarea că Statul Român a dobândit dreptul de proprietate prin expropriere în baza Legii din 1921 şi pe împrejurarea că prin mai multe hotărâri de guvern, (chiar anterioare emiterii titlurilor de proprietate atacate), s-a aprobat inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, în care a fost inclus Parcul Național Retezat – Rezervație Științifică, Punct de cercetare, observare, control, de 10.000 de hectare, situat în județul Hunedoara, munții Retezat – şi care se identifică cu parte din terenurile pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeth, prin titlurile de proprietate atacate. În acest sens, Tribunalul a reținut că prima instanţă a prezentat argumentele pentru care a constatat că defuncta Kendeffy Maria nu avea calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire, iar în ce priveşte despăgubirile a indicat în concret cum au fost acestea achitate”, se arată în motivare.

 

Magistrații au stabilit că austriecele nu erau îndreptățite să fie declarate moștenitoare ale nobililor Kendeffy. Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate, fapt care nu a fost dovedit. „În calitate de afin, nu avea vocaţie la succesiunea autorilor”, se arată în motivarea deciziei. Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, „în ccondițiile în care nu avea cetăţenie română la data formulării cererii de reconstituire”, se arată în motivare.

Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *