Mineritul se restructurează, dar efectele rămân. Zone întregi înghiţite de galeriile subterane

Chiar dacă activitatea minieră din Valea Jiului se tot restrânge, galeriile subterane săpate de la începutul mineritului în zonă lasă urme adânci pe faţa oraşelor înşirate ca salbele de-a lungul Jiului de Est şi de Vest.

groapaSe prăbuşeşte pământul, iar aceasta este o consecinţă a zecilor de ani de activitate minieră. Galeriile subterane macină, an de ani, stabilitatea solului, care se adânceşte periodic cu zeci de centimetri. În oraşele Văii Jiului prăbuşirea este mai puţin observată, mai ales că există piloni de siguranţă, însă în zonele ori localităţile limitrofe, păşunile sau fâneţele sunt afectate serios. În urmă cu nici două luni, o groapă adânca de câţiva metri a înghiţit bucătăria de vară a unui localnici din zona Seci – Lupeni, după ce terenul s-a surpat. Zona se află oarecum la graniţa dintre EM Lupeni şi mina Paroşeni, aşa că prăbuşirea este pusă pe seama exploatării cărbunelui în subteran. Alunecarea de teren a dus la formarea unei gropi adânci care a înghiţit copacii din livada familiei respective, dar şi bucătăria de vara, iar în pericol se află şi drumul care duce spre vechea cariera din Lupeni.

Şi la Petroşani terenul a plecat la vale, după ce solul a fost înmuiat bine de ploile căzute din abundenţă în ultimele luni. Zona afectată este Slătinioara şi, chiar dacă acum terenul s-a stabilizat, pământul poate pleca din nou oricând la vale. Primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob –Ridzi, recunoaşte că sunt zone unde mineritul a făcut rău la suprafaţă. “Oraşul nu este în pericol, pentru că aici nu s-a exploatat. Probleme sunt în zona Maleia şi pe Slătinioara”, spune Iacob – Ridzi. La Petroşani au funcţionat două unităţi extractive, Livezeni şi Dâlja, însă doar prima mai este acum activă.

Grafic de tasare

Şi Petrila are probleme. Pe raza administrativ – teritorială a oraşului mai sunt funcţionale mina Lonea şi Petrila, după ce Petrila Sud s-a închis prin 1998. Rămân însă urmele. “Situaţii asemănătoare celor de la Petroşani avem şi noi în localitatea Popi şi, mai ales, Dobreşti S-a tasat ternul, au apărut denivelări destul de accentuate”, spune primarul Ilie Păducel. Edilul a precizat că şi în zona Cimpa sau Moloviş terenul s-amişcat, însă problemele de aici s-au rezolvat după închiderea minei Petrila Sud. Acum, influenţele vin de la EM Petrila cu ale ei galerii subterane active, care afectează păşuni şi fâneţe, unde au apărut crăpături în terenurile oamenilor. Înainte de a veni la Primăria Vulcan, primarul Gheorghe Ile a lucrat în minerit şi vorbeşte despre un grafic al tasărilor de teren, cunoscut şi acceptat tacit de oficiali. “Este o limită de scufundare, calculată la fiecare unitate minieră. Sigur că şi noi avem probleme, atât în zonele aferente minei Vulcan, cât şi la Paroşeni. Zonele aflate sub unghiul de scufundare se lasă în fiecare an, dar circa 10 – 20 de cm pe an, ceea ce este în grafic. Acolo unde sunt probleme, mergem cu umplutură ca să nu îi afecteze pe oameni”, explică primarul Gheorghe Ile.

 Exploatări de peste 100 de ani

În Valea Jiului mai sunt funcţionale acum minele Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan, Paroşeni, Lupeni şi Uricani, patru considerate viabile, iar trei – Petrila, Paroşeni şi Uricani – aflate pe program de închidere.

Conform datelor istoricului Puscaşu Dumitru Ioan, membru al Societăţii Numismatice Române, primele observaţii asupra stratului de cărbune din zonă au fost consemnate în anul 1782, când acesta s-a aprins în zonele de afloriment şi a ars multă vreme, observaţia fiind făcută de mineralogul Benkö Janos. O a doua consemnare a prezenţei cărbunelui a fost făcută în perioada 1787-1788 când generalul austriac Landau, cu armata sa, a apărat înălţimile Vulcanului de o hoardă otomană ce vroiau să pătrundă în Transilvania. Fiind o noapte friguroasă de toamnă, soldaţii austrieci au aprins focul în tranşee. Generalul fiind îngrijorat că focurile aprinse ar putea să-i trădeze poziţiile, a dat ordine ca acestea să fie stinse
Constatând că este imposibil să stingă focul, se spune că generalul a avut ideea să adune grămezi uriaşe de cărbuni cărora le-a dat foc. Otomanii derutaţi de numărul mare de focuri au crezut că armata austriacă este mult mai mare decât în realitate, s-au speriat şi s-au întors spre Dunăre. Totuşi, primele lucrări de exploatare a rezervelor de cărbuni din Valea Jiului s-a făcut în anul 1840, când s-a început exploatarea aflorimentelor din zonele Petroşani, Vulcan şi Petrila.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Carduri europene de sănătate în duplicat pentru hunedoreni, din 7 februarie         CU TRIMITERE LA VALEA JIULUI. Pactul Ecologic European, o mare provocare pentru România         Accident grav pe DN 76. BMW făcut praf de un autotren         Peste 250.000 de arbori au fost retezați de pe malul Lacului Gura Apelor, în Retezat         Hoț de portofele prins de polițiști         APEL LA RAȚIUNE CU DEGETUL PE RANĂ. Poliţia de Patrimoniu dă în clocot         SCANDALUL DE PE RÂUL ALB. Magistraţii joacă bambilici cu dosarul tentativei de omor         UDMR Hunedoara, la 30 de ani de existență         ȚĂRII CÂT MAI MULT CĂRBUNE??? Complexul Energetic Hunedoara, din rău în mai rău         ISTORIE HUNEDOREANĂ. Statuile antice salvate de familia preotului Crăciun înainte de a ajunge pe fundul Cincişului         Incendiu puternic pe calea ferată Simeria – Petroșani         Bărbat întors din Scoția, rătăcit în Ținutul Pădurenilor, după ce căutase Moldova cu GPS-ul         Tragedie în satul Totești. Un bărbat a murit strivit de o conductă de gaz         A murit Costel Alic         Centrul cultural, clădirea IPH și bisericile din Deva – iluminate arhitectural         Cetatea Deva și Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”, iluminate în culorile Tricolorului, de ziua Unirii!         Bilanțul Inspectoratului de Poliție al Județului Hunedoara pe anul 2019         Hora Unirii la Biblioteca Județeană         Marius Surgent, președinte ALDE Hunedoara: Legea privind preluarea personalului SMURD de către ISU va fi supusă din nou dezbaterii parlamentare         Acţiune cu efective mărite a poliţiştilor rutieri, în vederea reducerii riscului rutier