Mărirea și declinul pelerinajelor la Mănăstirea Prislop

Aglomeraţia a dispărut cu totul de la Mănăstirea Prislop în ultimele luni, singura excepţie fiind zilele de la sfârşitul lunii noiembrie când peste 10.000 de oameni au venit să îl comemoreze pe Arsenie Boca. În afara hramurilor mănăstirii, locul se afundă în linişte. Înconjurată de pădure şi acoperită în aceste zile de brumă, aşezarea oferă oaspeţilor ei privelişti de vis.

„Întotdeauna a fost linişte la Mănăstirea Prislop, însă în anii trecuţi ne era mult mai greu să venim, din cauza înghesuielii de la mormânt şi a mulţimii maşinilor care ocupau drumul. Acum putem sta mai mult timp să ne rugăm în faţa troiţiei părintelui Arsenie Boca, ne putem apropia de ea să o atingem, lucru nu prea ne era permis atunci când erau pelerinajele mari”, spune Maria, o pensionară din judeţul Argeş, venită cu autocarul la Prislop.

În ultimul deceniu, înfăţişarea mănăstirii şi a împrejurimilor ei au trecut prin mari transformări. La mijlocul anilor 2000, locul de veci al duhovnicului Arsenie Boca era aproape necunoscut, iar aşezarea ascunsă în pădurile de pe valea Silvaşului, aflată în grija câtorva măicuţe, îşi primea oaspeţii într-o linişte deplină.

Mediatizarea minunilor atribuite duhovnicului a schimbat cu totul soarta lăcaşului din Ţara Haţegului. În anii 2012 – 2016, numărul pelerinilor a ajuns să depăşească 50.000 în zilele în care Arsenie Boca era comemorat. Între timp, şi mănăstirea s-a dezvoltat continuu: au fost construite o clădire de oaspeţi cu două etaje, mai multe anexe, alei de piatră şi marmură, porţi monumentale, au fost amenajate magazine pentru vânzarea cărţilor, icoanelor şi suvenirurilor. A fost ridicată o filigorie în care au loc slujbe în timpul sărbătorilor, biserica de piatră din secolul al XIV-lea fiind neîncăpătoare pentru numărul mare de enoriaşi, iar mormântul a fost acoperit cu o altă construcţie monumentală din lemn. Gardurile noi de piatră şi lemn au fost amplasate pentru a da mai multă intimitate maicilor, iar pentru animale au fost înfiinţate ţarcuri.

În faţa mănăstirii, înainte ca „fenomenul Arsenie Boca” să cuprindă România, nu erau parcări amenajate şi nici nu era nevoie de ele, pentru că autocarele cu pelerini nu ajunseseră încă în zonă. La sfârşit de săptămână, câţiva localnici întreprinzători din satul vecin Silvaşu de Sus îşi aduceau rulota lângă mănăstire, pentru a le oferi vizitatorilor plăcinte cu brînză preparate pe loc. Exemplul lor l-au urmat, treptat, şi alţi săteni, care puteau fi văzuţi, pe marginea drumului, lângă mănăstire, aşteptând la câte o măsuţă pe care erau îngrămădite fructe, dulceţuri şi borcane de zacuscă sau la toneta în care vindeau virşlii de Sălaş.

Oamenii le vorbeau străinilor care se opreau la tarabe despre „popa Arsenie“, pentru că unii dintre ei l-au cunoscut personal sau au fost la înmormîntarea lui. Treptat, terenul de la intrarea în mănăstire a fost ocupat de tot mai mulţi comercianţi ambulanţi. Au apărut tarabele cu suveniruri religioase, cerşetorii obişnuiţi ai slujbelor de duminică, iar în cele din urmă, zona din vecinătatea mănăstirii a devenit un adevărat bazar al barăcilor de lemn. În ultimii ani au fost amenajate câteva sute de locuri de parcare la mănăstire şi, chiar, pentru o scută perioadă, şi o parcare privată, cu plată.

Cea mai mare investiţie a fost însă transformarea drumeagului dintre satele Silvaşul de Jos şi Silvaşul de Sus şi mănăstire în cel mai modern drum judeţean din Hunedoara: un sector de şapte kilometri, care cuprinde o porţiune de 1,5 kilometri cu trei benzi. Mulţi dintre localnici şi-au transformat, casele în pensiui şi curţile în puncte de vânzare a florilor şi produselor tradiţionale. Însă în ultimul an, numărul pelerinilor a scăzut simţitor, iar oamenii au puţine speranţe că trendul se va schimba.

Povestea mănăstirii medievale

Mănăstirea Prislop datează din secolul al XIV-lea, iar de-a lungul timpului a fost locul a numeroase evenimente care au intrat în istorie. În urmă cu cinci secole, în vecinătatea bisericii, călugărul Ioan şi-a amenajat o chilie, scobind o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului. A murit însă înainte de a termina de dăltuit fereastra chiliei, ucis de vânătorii care l-ar fi confundat cu un animal sălbatic. La Mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. Lamijlocul secolului XVI, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”.

Tot aici a fost înmormântat duhovnicul Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei. Duhovnicul a slujit la mănăstirea Prislop din anul 1948, după ce fusese mutat din mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş. În zilele de sărbătoare, mii de pelerini în mănăstirea din Ţara Haţegului, pentru a se ruga în faţa mormântului părintelui Arsenie Boca.

Comentarii FB

comentarii




2 Răspunsuri la “Mărirea și declinul pelerinajelor la Mănăstirea Prislop

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Revelion în aer liber la Deva și Hunedoara         S-A FĂCUT ECOLOGIST. Conducerea centrală PER confirmă: Mareş este preşedinte la Hunedoara         Birou europarlamentar USR la Deva         UNDE SE RĂRESC PĂDURILE. Lista noilor exploatări forestiere din 2020, în județul Hunedoara         Arheolog reclamat în instanță după o poză în faţa Consiliului Judeţean: „Aveți grijă unde vă fotografiați”         Noul program Erasmus, cât mai echitabil și inclusiv         Un atelier de prelucrare a lemnului a fost mistuit de un incendiu         Carmen Hărău: ”Se ieftinește combustibilul și se renunță la supra-impozitarea muncii part-time!”         Razie la transportatorii de lemne         Cetatea Devei a primit peste 173.000 de turiști în 2019. Iarna rămâne „sezonul mort” pentru fortul medieval         CAD MINCIUNILE TALIBANILOR DE MEDIU Procurorii nevoiţi să admită: La Râul Alb, violenţele au izbucnit după tentativa de omor         Pădurar anchetat penal pentru transport ilegal de lemne         Primăria Hunedoara a mărit pragul de acordare a facilităților la transportul în comun         Un nou teren de sport, la Colegiul Național “Iancu de Hunedoara”         Și-a luat soarta în mâini. Un localnic a reparat singur un drum judeţean, cu roaba şi lopata         ADMINISTRAŢIE. Primarul Devei, tot mai implicat în problemele Termocentralei Mintia         EXPERTIZA IPTANA: Toate „defectele” Lotului 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva         De Ziua Naţională la mormântul lui Avram Iancu         PE EȘICHIER. “Cupa 1 Decembrie” la şah de la Deva         Patinoarul de la Deva se deschide marţi, 3 decembrie 2019