Lucrările la Acumularea Mihăileni, blocate după reclamațiile activiștilor de mediu: sunt „deranjate” șapte specii de pești

636

Continuarea lucrărilor de amenajare a lacului de acumulare este blocată, în urma reclamaţiilor unei organizaţii de mediu.

Asociaţia Declic a solicitat în instanţă oprirea continuării proiectului început în anii ´80 în care statul român a investit până în prezent aproape 150 de milioane de lei.

Un proces între reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale (reclamanţi) şi Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi Consiliul Judeţean Hunedoara (pârâţi) se află în derulare la Tribunalul Cluj, iar continuarea lucrărilor depinde de sentinţa dată de magistraţi. Cauza a intrat pe rolul instanţei în luna mai, iar următorul termen al procesului a fost stabilit în 22 septembrie.

 

Între timp, Asociaţia Declic a obţinut în instanţă atât suspendarea lucrărilor la Acumularea Mihăileni, cât şi suspendarea efectelor hotărârii de Guvern prin care, în luna mai, a fost aprobată exproprierea unor suprafeţe de teren a localnicilor pentru a se putea derula lucrările de amenajare a lacului de acumulare.
În primul proces, judecat la Tribunalul Cluj şi, în recurs, la Curtea de Apel Cluj-Napoca, reprezentanţii ONG-ului au obţinut suspendarea temporară a lucrărilor la Acumularea Mihăileni, reclamând că în ultimii ani acestea s-au derulat fără o autorizaţie de construire valabilă.

„În fapt, lucrările la Acumularea Mihăileni din judeţul Hunedoara au început în anul 1987, investiţia fiind aprobată prin Decretul nr. 243/25.12.1985. În perioada 1990-2006 autorităţile române au sistat lucrările din motive ce ţin de sfera de risc a beneficiarului. Ulterior, în perioada 2020-2021, au fost executate lucrări la baraj în procent de 34%, fără a avea la bază o autorizaţie de construire valabilă. În faţa instanţei, asociaţia a mai arătat că nu există studii de mediu prin care să fie reglementate soluţiile de limitare sau prevenire a prejudiciilor ecologice, precum şi că impactului ecologic al barajului constă în deteriorarea corpurilor de apă, afectarea situl Natura 2000 Defileul Crişului Alb, aflat în aval, sit desemnat pentru 7 specii de peşti. Mai mult, a susţinut faptul că lucrările se realizează în baza unei autorizaţii de construire din anul 1987, care evident a devenit caducă”, informa, în 22 martie, Casa de avocatură Revnic şi Asociaţii, care a reprezentat ONG-ul în instanţă.

Ulterior, la recurs, Curtea de Apel Cluj – Napoca a menţinut hotărârea instanţei de fond.

În 31 martie, la câteva zile după soluţionarea pe fond a cererii de suspendare, lucrările la barajul Mihăileni au fost recepţionate de Apele Române, într-o ceremonie la care a participat ministrul Tanczos Barna, al Mediului, Apelor şi Pădurilor.

„36 de ani au aşteptat hunedorenii ca statul să îşi îndeplinească obligaţia de a finaliza corpul barajului Mihăileni, care a fost inaugurat astăzi. În ultimii ani, am reuşit să deblocăm lucrările care au început înainte de Revoluţia din 1989.În această perioadă, am finanţat lucrările barajului cu peste 34 de milioane de lei. Este o investiţie deosebit de importantă, atât pentru locuitorii oraşului Brad şi a celor din împrejurimi, cât şi pentru terenurile agricole din punct de vedere al protecţiei împotriva inundaţiilor. De asemenea, barajul va furniza apă potabilă aşezărilor din jur şi este adecvat pentru producerea de energie verde alternativă”, anunţa ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Administraţia Naţională Apele Române a anunţat că până la 31 martie au fost finalizate: barajul, descărcătorul de ape mari, plotul de apă industrială şi microhidrocentrala, inclusiv montajul echipamentelor hidromecanice; drumul de exploatare de pe malul stâng, pe o lungime de 3,60 km; devierea Drumului Naţional 74 din care s-au executat 3,52 km (din totalul de 4,6 kilometri), trei poduri, un viaduct şi sediul de exploatare.

În ziua recepţiei lucrărilor la baraj, Prefectura Judeţului Hunedoara a transmis că până în anul 2023 urmează să fie finalizate şi celelalte componente ale investiţiei: devierea Drumului Naţional DN 74 Brad – Abrud pe o lungime de 4,54 kilometri; devierea a cinci kilometri din drumul de exploatare pe malul stâng al lacului de acumulare, cu podul peste râul Crişul Alb la coada lacului; strămutarea celor 5,5 kilometri ai liniei de înaltă tensiune care traversează lacul de acumulare; amenajarea traseelor torenţilor care se descarcă în lacul de acumulare în scopul reducerii colmatării acestuia cu aluviuni; amenajarea cuvetei lacului de acumulare în vederea ecologizării acesteia. Lucrările sunt oprite în prezent.

Pentru ca amenajarea lacului de acumulare să poată continua, în luna mai, printr-o Hotărâre de Guvern, a fost aprobat amplasamentul şi au fost declanşate procedurile de expropriere a tuturor terenurilor localnicilor din zona viitorului lac de acumulare.


Lacul de acumulare, în 2021

„Actul normativ constituie ultima etapă a posibilităţii de finalizare a lucrărilor şi prevede declanşarea procedurii de expropriere a unui număr de 142 de imobile situate pe amplasamentul acestei lucrări, situate pe o suprafaţă totală de 163.335 metri pătraţi. Suma necesară despăgubirii proprietarilor este de 219.981 lei şi se alocă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, pe anul 2022”, informa Prefectura Judeţului Hunedoara.

Asociaţia Declic a contestat în instanţă efectele Hotărârii de Guvern, iar la sfârşitul lunii iulie, Curtea de Apel Cluj-Napoca a admis cererea formulată de organizaţia neguvernamentală.

„Am arătat că a expropria terenuri preponderent acoperite cu păduri în scopul defrişării pentru proiectul Acumularea Mihăileni nu este doar prematur, dar şi nelegal, fiind încălcate atât norme naţionale cât şi unionale asumate de România privitoare la prevenirea deteriorării corpurilor de apă, atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii”, informa, recent, pe site-ul ei, Casa de avocatură.

Asciaţia a solicitat în instanţă şi anularea Hotărârii de Guvern cu privire la exproprieri, motivând că viitoarea acumulare artificială ar produce un prejudiciu ecologic ireversibil şi un prejudiciu climatic. Procesul va începe la Tribunalul Cluj.

Într-un punct de vedere transmis de Administraţia Apelor Române, reprezentanţii instituţiei arătau că finalizarea lucrărilor începute în anii ´80 şi aflate într-un stadiu avansat este necesară şi importantă.

„Barajul de la Mihăileni are un triplu rol: apărarea împotriva inundaţiilor a locuitorilor şi a obiectivelor socio-economice situate în aval,  alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din acestă zonă, inclusiv municipiul Brad, precum şi producerea de energie electrică. Viitorul lac de acumulare creează premizele dezvoltării unui habitat natural ce duce la îmbunătăţirea stării ecologie a zonei. În contextul schimbărilor climatice şi a crizei energetice la nivel mondial, crearea unei surse de apă aduce beneficii multiple judeţului, cu atât mai mult cât zona Brad şi localităţile de pe valea Crişului Alb se integrează în spaţiul vast declarat ca defavorizat al Ţării Moţilor”, arăta Administraţia Apele Române.

Barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni, aflate la 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, au intrat în şantier din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, potrivit proiectului iniţial, din anii regimului Ceauşescu.

Acumularea de pe râul Crişul Alb a rămas, în schimb, unul dintre cele circa 30 de proiecte hidrotehnice începute înainte de 1989 în România şi nefinalizate în următoarele trei decenii. De această investiţie urmau să beneficieze comunităţile din zona Bradului, precum şi numeroasele uzine şi exploatări miniere din Apuseni, dispărute între timp.

Proiectul prevedea construcţia unui baraj pe râul Crişul Alb, cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.

Amenajarea hidrografică de pe râul Crişul Alb a fost proiecată să producă 1,2 GW. În primii trei ani de la începerea lucrărilor, peste 60 la sută din lucrări au fost realizate, inclusiv cea mai mare parte din devierea DN 74, de 4,5 kilometri, aflată în prezent în şantier. După 1990, acestea au stagnat în perioade lungi sau au avansat într-un ritm lent. În ultimii ani, Acumularea Mihăileni a rămas în conservare, iar singurele lucrări care au avut loc aici au fost de întreţinere a şantierului.

Statul român a alocat până în prezent 148,51 milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei.

Comentarii FB

comentarii




One thought on “Lucrările la Acumularea Mihăileni, blocate după reclamațiile activiștilor de mediu: sunt „deranjate” șapte specii de pești

  1. Olimpiu

    Nu am studii in domeniu, dar, nu cred ca Barajul ar întrerupe te miri ce migrație a peștilor in amonte, dat fiind ca de la baraj la locul considerat “Izvoarele Crisului” mai sunt doar in jur de 20-30km de albie de… pârâu.
    Știu doar ca, acolo unde accidental s-a format un mic lac, s-a dezvoltat accelerat un mic Rai, cu păsări de apa, pesti si alte viețuitoare care depind de apa(vezi Delta Vacaresti)
    Mai mult, surplusul de apa din primăvara s’ar putea stoca pentru perioade de seceta, unde mai pui ca nu ar mai fi inundații, iar puzderia de sticle de plastic ar putea fi recoltată la noi, nu la unguri🤭..
    Am trăit pe malul Crisului Alb. Mai mare rău ca exploatările miniere si deversarea sterilului rezultat din procesul de flotație din toată perioada anilor ‘60-2000 nu poate sa facă nimic.
    Chiar si astăzi, albia Crisului este acoperită de o mâzgă de culoare rosiatica(conținut de fier)care ajunge in râu printr-o mulțime de pârâuri care ies din fostele exploatări miniere acum “conservate” … care pârâiașe, nu cred ca, vreodată se v’or mai opri.
    Așadar, in aval de Gura Barza, Crișul alb e compromis dpdv al biodiversității, pentru cel puțin 20 km.
    Poate, poate, ar fi o gura de oxigen pentru natura si fauna ca, in amonte măcar, sa se creeze un habitat disponibil… fără bărci cu motor si vile cu canalizarea sub ponton…
    Așadar, tot respectul pt alte cauze pt care Declic lupta, dar, poate ar fi bine ca, înainte sa protestam, sa…analizam.
    Mulțumesc, Zi faină, Olimpiu.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.