Locurile antice secrete din umbra Sarmizegetusei Regia

Sarmizegetusa Regia, fostul centru economic și religios din vremea regelui Decebal, a fost în ultimii ani cel mai vizitat monument istoric din Munții Orăștiei. Oaspeții așezării dacice găsesc aici, înconjurate de păduri întinse care acoperă vârfurile montane, rămășițele unui oraș înfloritor, cu temple și sanctuare misterioase, descoperit parțial de arheologii care l-au cercetat în ultimele două secole. Blidaru, Costești – Cetățuie și Piatra Roșie, alte trei foste cetăți dacice din Munții Orăștiei, incluse alături de Sarmizegetusa Regia în patrimoniul mondial UNESCO, se numără și ele printre atracțiile turistice populare din zonă.

Însă Munții Orăștiei sunt împânziți de vestigii antice impresionante, ascunse în păduri și pe versanți, cele mai multe lăsate în grija nimănui, pe care turiștii neinstruiți nu au șanse să le găsească. Poveștile monumentelor valoroase și potecile care duc la ele sunt cunoscute adesea doar de localnici, de bătrânii satelor din munți, spune Vladimir Brilinsky, fostul administrator al Sarmizegetusei Regia. Altele au fost cercetate de arheologi, însă au rămas în umbra capitalei dacilor.

Fețele Albe, locul preoteselor dace

Doar un indicator aflat pe marginea şoselei spre Sarmizegetusa Regia, la doi kilometri de parcarea de la poalele cetăţii dacice, le arată călătorilor direcţia spre Feţele Albe, o așezare bine ascunsă în pădure, care nu a mai fost cercetată de arheologi din anii ’60. După aproape o oră de urcuș pe o cărare care se afundă în pădure, călătorii dau de ruinele unei cetăți antice dispuse pe cel puțin patru terase, din care se disting zidurile groase de calcar și rămășițele unui sanctuar. În Antichitate aici se aflau zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte. „Noi spunem, potrivit tradiţiei, că numele locului vine de la fetele albe la faţă care slujeau în cetate. Aveau feţele albe pentru că nu ieşeau niciodată din acel loc, nu se arătau lumii“, povestea o localnică. Legenda a făcut ca locul să fie căutat de amatorii de ritualuri, iar în urmă cu un an, în timpul unei astfel de manifestări, monumentul a fost mistuit de un incendiu puternic. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru distrugeri.

Zidul dacic de 2,5 kilometri

În apropiere de cetatea dacică Piatra Roșie și de peștera Cioclovina se află una dintre cele mai impresionante construcții păstrate din vremea dacilor: un zid antic de piatră, de 2,5 kilometri care pornește din vecinătatea peșterii și urcă abrupt prin pădure spre Dealul Mesteacănului și vârfurile montane din zonă. Nu sunt indicatoare spre el, iar turiștii care îl caută se pot rătăci ușor. „Zidul principal, a cărui lungime este de peste 2,5 km a fost numit de localnici Troianul. Grosimea lui, la bază, este cuprinsă între 10 și 14 metri, iar înălțimea, în forma actuală, măsoară de la 0,80 m la 3,0 m”, informează muzeograful Daniel Iancu. Zidul menit să apere cetățile dacice a fost distrus și incendiat de romani, dar ruinele sale oferă informații prețioase despre putere amiltară a dacilor.

Turnul din Poiana Perții

În Poiana Perţii, un loc învecinat cetăţii dacice Blidaru, se află un turn antic misterios, puţin cercetat de-a lungul timpului. Monumentul istoric ar putea reprezenta una dintre atracţiile turistice ale zonei, însă puţini români ştiu despre existenţa sa şi mai puţini cunosc locul unde se află. Arheologul Aurora Peţan a publicat puvestea Turnului dacic din Poiana Perţii, pe care îl consideră unul dintre cele mai impresionante şi mai puţin cunoscute monumente dacice din zona capitalei Regatului Dac. Turnul a fost cercetat în anii ’50 de istoricul Constantin Daicoviciu, iar la începutul anilor ’80 a fost inclus într-un proiect de reabilitare. „Monumentul a rămas practic necunoscut pentru turişti, dar cu siguranţă şi pentru mulţi dintre specialiştii care se ocupă de această epocă. Ce s-a întâmplat în cele trei decenii şi jumătate? Turnul s-a ruinat iar şi a fost năpădit de vegetaţie. Totuşi, construcţia dacică este impresionantă şi poate fi văzută chiar din poteca spre cetate, dacă ştii unde să te uiţi. Poate că dacă nu ar fi existat intervenţia din 1980, astăzi nu am fi văzut mare lucru”, informează Aurora Peţan.


Foto: Aurora Pețan

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei − unu =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Accident grav pe DN 76 Deva – Brad         Încep lucrările de anvelopare la Blocul 13A, strada Mihai Eminescu         Teribilism la volan. Un tânăr a produs dezastrul pe DN 68 A Deva – Lugoj         Accident grav în Hunedoara. O ambulanță a lovit un biciclist         Accident mortal. Un bărbat s-a prăbușit cu mașina în râul Cerna         Accident grav în apropiere de Brad         Momente traumatizante pentru mama unei fetițe de cinci luni, după ce a adus bebele la spital         Politicienii care râvnesc la primăriile celor mai mari municipii hunedorene         Laureatul Premiului Internațional „Leonardo Da Vinci – Artist Universal” 2019. Romeo Dobrotă (Romi) din Toronto – Artistul plastic din vecini         Au fost scoase la licitație lucrările la Casa de Cultură din Hunedoara         Primarul Marcel Goia nu va mai candida la Hațeg         Seceta și MHC-ul au transformat Lacul Cinciș. Ce se întâmplă la bisericile părăsite         Accident produs de un tânăr de 18 ani         Cum este „chinuită” o angajată a CFR, în fața barierelor de pe DN 7, la Simeria         Elev atacat și buzunărit pe holurile unei școli din Deva         Lucrări de modernizare la Stadionul Municipal Deva         Buget 2020. Proiectele Primăriei Hunedoara pentru acest an         AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRĂ. Cum a fost drămuit bugetul Devei         Investiții în fabrica de clăpari din Orăștie         Bărbat lăsat fără bani într-o parcare din Deva