Locurile antice secrete din umbra Sarmizegetusei Regia

Sarmizegetusa Regia, fostul centru economic și religios din vremea regelui Decebal, a fost în ultimii ani cel mai vizitat monument istoric din Munții Orăștiei. Oaspeții așezării dacice găsesc aici, înconjurate de păduri întinse care acoperă vârfurile montane, rămășițele unui oraș înfloritor, cu temple și sanctuare misterioase, descoperit parțial de arheologii care l-au cercetat în ultimele două secole. Blidaru, Costești – Cetățuie și Piatra Roșie, alte trei foste cetăți dacice din Munții Orăștiei, incluse alături de Sarmizegetusa Regia în patrimoniul mondial UNESCO, se numără și ele printre atracțiile turistice populare din zonă.

Însă Munții Orăștiei sunt împânziți de vestigii antice impresionante, ascunse în păduri și pe versanți, cele mai multe lăsate în grija nimănui, pe care turiștii neinstruiți nu au șanse să le găsească. Poveștile monumentelor valoroase și potecile care duc la ele sunt cunoscute adesea doar de localnici, de bătrânii satelor din munți, spune Vladimir Brilinsky, fostul administrator al Sarmizegetusei Regia. Altele au fost cercetate de arheologi, însă au rămas în umbra capitalei dacilor.

Fețele Albe, locul preoteselor dace

Doar un indicator aflat pe marginea şoselei spre Sarmizegetusa Regia, la doi kilometri de parcarea de la poalele cetăţii dacice, le arată călătorilor direcţia spre Feţele Albe, o așezare bine ascunsă în pădure, care nu a mai fost cercetată de arheologi din anii ’60. După aproape o oră de urcuș pe o cărare care se afundă în pădure, călătorii dau de ruinele unei cetăți antice dispuse pe cel puțin patru terase, din care se disting zidurile groase de calcar și rămășițele unui sanctuar. În Antichitate aici se aflau zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte. „Noi spunem, potrivit tradiţiei, că numele locului vine de la fetele albe la faţă care slujeau în cetate. Aveau feţele albe pentru că nu ieşeau niciodată din acel loc, nu se arătau lumii“, povestea o localnică. Legenda a făcut ca locul să fie căutat de amatorii de ritualuri, iar în urmă cu un an, în timpul unei astfel de manifestări, monumentul a fost mistuit de un incendiu puternic. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru distrugeri.

Zidul dacic de 2,5 kilometri

În apropiere de cetatea dacică Piatra Roșie și de peștera Cioclovina se află una dintre cele mai impresionante construcții păstrate din vremea dacilor: un zid antic de piatră, de 2,5 kilometri care pornește din vecinătatea peșterii și urcă abrupt prin pădure spre Dealul Mesteacănului și vârfurile montane din zonă. Nu sunt indicatoare spre el, iar turiștii care îl caută se pot rătăci ușor. „Zidul principal, a cărui lungime este de peste 2,5 km a fost numit de localnici Troianul. Grosimea lui, la bază, este cuprinsă între 10 și 14 metri, iar înălțimea, în forma actuală, măsoară de la 0,80 m la 3,0 m”, informează muzeograful Daniel Iancu. Zidul menit să apere cetățile dacice a fost distrus și incendiat de romani, dar ruinele sale oferă informații prețioase despre putere amiltară a dacilor.

Turnul din Poiana Perții

În Poiana Perţii, un loc învecinat cetăţii dacice Blidaru, se află un turn antic misterios, puţin cercetat de-a lungul timpului. Monumentul istoric ar putea reprezenta una dintre atracţiile turistice ale zonei, însă puţini români ştiu despre existenţa sa şi mai puţini cunosc locul unde se află. Arheologul Aurora Peţan a publicat puvestea Turnului dacic din Poiana Perţii, pe care îl consideră unul dintre cele mai impresionante şi mai puţin cunoscute monumente dacice din zona capitalei Regatului Dac. Turnul a fost cercetat în anii ’50 de istoricul Constantin Daicoviciu, iar la începutul anilor ’80 a fost inclus într-un proiect de reabilitare. „Monumentul a rămas practic necunoscut pentru turişti, dar cu siguranţă şi pentru mulţi dintre specialiştii care se ocupă de această epocă. Ce s-a întâmplat în cele trei decenii şi jumătate? Turnul s-a ruinat iar şi a fost năpădit de vegetaţie. Totuşi, construcţia dacică este impresionantă şi poate fi văzută chiar din poteca spre cetate, dacă ştii unde să te uiţi. Poate că dacă nu ar fi existat intervenţia din 1980, astăzi nu am fi văzut mare lucru”, informează Aurora Peţan.


Foto: Aurora Pețan

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − 2 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
CNAIR reclamă defecte și degradări pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj -Deva         (P) Igienizarea covorului din casa – mentinerea sanatatii intregii familii         (P) Cearta în familie, una dintre cele mai neobișnuite situații pentru care ai putea avea nevoie de-un împrumut         Castelul Corvinilor a intrat în șantier         Accident grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Un tânăr a furat o mașină și a provocat un accident         PĂREREA SPECIALISTULUI NICULESCU. Este sau nu este fierul vechi adevărata miză la Mintia?         Carmen Hărău : „ Dăncilă a plecat, dar PSD a rămas!”         Drumul județean spre cetățile dacice se dezintegrează vizibil         Imagini spectaculoase cu lupul care a dat târcoale unui grup de turişti în Retezat         Spargere la Kaufland Petroșani         Prețuri promoționale la operațiile de cataractă și dioptrii, cu cele mai bune cristaline multifocale, la Opticline Dr. Angelescu         Un bărbat a murit după ce s-a prăbușit de pe schela unui bloc         Strada Constantin Dobrogeanu Gherea din Hunedoara este modernizată         Povestea comorii fabuloase a regelui Decebal         Toate drumurile duc la Salonul Hunedorean al Cărţii         UNA DE “MAGNA CUM LAUDE” LA CJH: Galeriile de Artă „FORMA” devin o bijuterie arhitecturală         Prinși la furat de băutură și țigări         Drumul Național 7A va intra în reparații capitale. Primele lucrări de reabilitare au început         Incendiu puternic în Geoagiu. Un om a murit