ISTORIE HUNEDOREANĂ. Statuile antice salvate de familia preotului Crăciun înainte de a ajunge pe fundul Cincişului

Până anul trecut, când au fost recuperate de poliţiştii Compartimentului Patrimoniu, din cadrul Inspectortului de Poliţie Judeţean Hunedoara, trei statuete romane de marmură (togaţi) în mărime naturală, au fost păstrate de familia preotului Opre Crăciun (1925 – 2012).

Statuetele antice care înfăţişau un bărbat şi două femei au o poveste aparte, strâns legată de istoria vechilor sate înghiţite de apele Cincişului. Familia preotului Opre Crăciun, fost deţinut politic în anii ’50, a fost cea care le-a salvat de dispariţie, însă oamenii din Cinciş nu s-au putut opune distrugerii bisericii vechi a satului, clădită în secolul al XV-lea de familia Huniazilor, despre  care se spunea că a fost locul unde ar fi fost înmormântată Elisabeta Morsinai, mama voievodului Ioan de Hunedoara. „Se povesteşte că statuile au fost găsite în urmă cu mulţi ani, nu se ştie când, de săteni, în timp ce arau. Au fost luate şi aduse în muzeul satului, iar la inundarea aşezărilor, nimeni nu le-a mai vrut. Nu am vrut să le las să zacă pe fundul apei aşa le-am luat atunci cu preotul şi le-am adus la noi”, relata în 2013 preoteasa Anişoara Crăciun (1930 – 2017).

Din vremea romanilor

Statuetele au rămas în curtea familiei preotului, însă poliţiştii de la Patrimoniu s-au sesizat şi au solicitat preluarea lor. Despre monumentele din vremea dacă-romană, cercetătorii susţin că au fost descoperite 1935, în urma unor săpături arheologice în locul numit Popeasca (teren care aparţinea preotului satului). Tot acolo au mai fost descoperite o mulţime de obiecte antice (monede, ceramică, unelte, podoabe). Locul unde au fost descoperite cele trei statuete de marmură a fost inundat de apele Lacului Cinciş, al cărui baraj a fost construit la începutul anilor ’60, pentru alimentarea Hunedoarei şi a combinatului siderurgic cu apă.

Zona Lacului Cinciş este plină de rămăşiţe ale unor aşezări antice, deşi unele nu au mai putut fi salvate la inundarea văii. Cele mai importante dintre ele sunt o villa rustica şi o necropolă dacică, descoperite în anii 1961 – 1962 pe Valea Cernei, pe malul Lacului Cinciş, în vremea în care aveau loc lucrările de amenajare a lacului de acumulare. Ruinele antice au rămas pe ţărm, nefiind inundate de ape, dar sunt ascunse de bălării şi înconjurate de numeroasele vile şi pensiuni ridicate de la începutul anilor 1990 şi până în prezent. Nu sunt indicatoare care să ateste existenţa locurilor istorice şi nicio autoritate nu s-a îngrijit de ele. Villa rustica şi necropola daco-romană nu au fost promovate, deşi arheologii susţin că sunt importante şi pot deveni atracţii turistice. Potrivit istoricilor, villa era formată dintr-o singură construcţie de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 15,5 x 22,7 m, cuprindea cinci încăperi şi avea un acoperiş de ţigle. În interior au fost descoperite ceramică, un mortarium, unelte din fier, o râşniţă, o balama de bronz, o fibulă şi alte obiecte mărunte. Cimitirul antic era format dintr-o construcţie funerară şi un spaţiu de înmormântare exterior construcţiei în care s-au identificat 13 morminte de incineraţie. Construcţia era formată dintr-o cameră şi în continuarea ei un spaţiu împrejmuit (o grădină) cu zid de piatră. În interiorul încăperii nu s-au descoperit morminte, doar în spaţiul neacoperit au fost surprinse trei morminte de incineraţie şi unul cu sarcofag de cărămizi care se presupune că era de inhumaţie. La intrarea în acest ansamblu funerar s-au surprins resturile unui pavaj cu dale de piatră şi ale unui postament pe care au fi putut fi amplasate două statui funerare despre existenţa cărora se ştie dintr-o consemnare mai veche. În jurul construcţiei cu grădina funerară s-au cercetat cele 13 morminte de incineraţie. Inventarul lor este bogat şi valoros. Cuprindea mai multe lame de cuţit din fier, două fibule din argint şi mai multe din bronz, un inel de aur cu gemă, cuie, ţinte, scoabe şi piroane (probabil de la rugul funerar), ceramică variată (ulcioare, căni, farfurii), de bună calitate, inclusiv terra nigra, opaiţe, flacoane de sticlă şi monede.

Cum a apărut lacul

Lacul Cinciş a fost creat artificial prin construirea barajului Cinciş, la marginea municipiului Hunedoara.  La începutul anilor 1960, valea în care se aflau vechile aşezări Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni a fost inundată pentru a fi creat lacul, care a ajuns la o capacitate de aproape 30 de milioane de metri cubi de apă. În jurul apei care a înghiţit vetrele aşezărilor străvechi, atestate documentar încă din secolul al XIV-lea, şi a dus la devastarea bisericilor şi a cimitirelor lor, au fost născocite poveşti înfiorătoare. Unele dintre aceste relatări vorbesc despre faptul că lacul ar fi bântuit de spiritele oamenilor îngropaţi în cimitirele înghiţite de apă, că aici s-au înecat oameni, iar cadavrele nu au mai ieşit la suprafaţă, că în trecut animalele nu se apropiau să bea apă din lac ori că pe fundul lui, în apele tulburi, trăiesc şerpi, caracatiţe sau balauri.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Contracte de 30 de milioane de lei semnate cu ADR Vest pentru Deva și Hunedoara         Restricții de circuație pe podul de la Șoimuș (DN 76)         Activitățile muzeelor din județul Hunedoara rămân suspendate         Peste 3.000 de oameni sunt în izolare în județul Hunedoara         Amenzi în valoare de 330.000 de lei date de Garda de Mediu în județul Hunedoara         Cadrele medicale vor putea fi cazate la Secția de Recuperare de la Baia Sărată – Deva         100 de cazuri de coronavirus înregistrate până acum în județul Hunedoara         Din 10 aprilie, la Spitalul din Deva vor putea fi realizate testări COVID 19         O companie din Haţeg a donat 10.000 de măşti mai multor spitale şi instituţii publice         Un strop de speranță la Spitalul Județean de Urgență Deva         Numărul cazurilor de coronavirus în România se apropie de 2.500         Primarul Marcel Goia face apel la localnici pentru a ține o zi de post și rugăciune         MINISTERUL SĂNĂTĂŢII. Patru spitale suport pentru judeţul Hunedoara         Alți doi pacienți decedați în spitalele hunedorene aveau și Covid 19         NIMIC DESPRE COVID. Traseu pentru biciclişti, cu fonduri europene la Deva         ANUNŢ! În atenția devenilor care solicită beneficii de asistență socială         293 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus în România         Preot din Deva diagnosticat cu coronavirus. Mesajul de speranță transmis pe Facebook         Polițist despre oamenii prinși noaptea pe străzile Călanului: „Ne-au plecat valorile pe stradă după ora 22”         Situație detensionată la Secția ATI a Spitalului din Orăștie, unde cadrele medicale au demisionat