Tenebrele Securităţii, dezvăluite după jumătate de secol, la dezgroparea celor cinci partizani ucişi de comunişti

Cercetătorii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au descoperit rămășițele a cinci partizani anticomuniști, patru bărbați și o femeie, uciși de Securitate în martie 1949 în Munții Apuseni într-o sângeroasă confruntare armată. Printre ei se afla şi un huendorean, Ioan Cigmăian, născut în 1908 în Gelmar.

Osemintele partizanilor au fost descoperite marți în cadrul unei acțiuni de investigații arheologice ale cercetătorilor de la IICCMER, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Miercuri, la fața locului urmează să sosească o echipă a Parchetului Militar și altor instituții abilitate ale statului, în prezența cărora se vor desfășura deshumarea și recuperarea rămășițelor pământești. Istoricii IICCMER aveau informaţii despre locul unde aceştia au fost îngropaţi încă din 2009 de la un localnic din Bistra, decedat în 2012, care a participat la înhumarea victimelor. Același amplasament a fost confirmat la fața locului și de un alt localnic, care a participat în primăvara lui 1949 la acoperirea cadavrelor cu pământ. Potrivit unui comunicat al IICCMER, fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cea mai mare densitate de formațiuni care s-au opus regimului comunist a existat în zona Munților Apuseni, pe teritoriul fostelor județe Alba, Cluj și Turda, iar dintre acestea, cea mai importantă a fost organizația Frontul Apărării Naționale — Corpul de Haiduci, creată și condusă de maiorul Nicolae Dabija. Bazele organizației au fost puse în decembrie 1948. S-a ales și un loc pentru amenajarea unei tabere permanente, pe teritoriul comunei Bistra, la cota 1.200, în locul cunoscut sub denumirea de Groși. În cursul lunilor ianuarie și februarie 1949, aici au fost construite două adăposturi pentru cazarea membrilor organizației, respectiv o cabană din lemn și un amplu semibordei îngropat parțial în pământ, urmele acestuia fiind vizibile și în prezent.

Confruntare sângeroasă

Organizația era structurată după principii militare, fiind conceput un statut ce prezenta caracteristicile unui regulament militar, un program de instrucție, precum și un jurământ ce trebuia depus în ziua de 4 martie 1949 de către toți membrii aflați în tabără. Se redactase și o proclamație-manifest ce trebuia multiplicată și răspândită în mai multe zone ale țării. Autoritățile aflaseră însă de grupul de partizani din apropierea comunei Bistra și au întreprins imediat măsuri pentru anihilarea lui.

În dimineața zilei de 4 martie 1949 asupra taberei a avut loc atacul Securității, la care au participat două plutoane din cadrul Batalionului 7 de Securitate de la Florești — Cluj, alcătuite din circa 80 de soldati în termen, subofiteri si ofiţeri, si mai mai multe cadre operative de la Serviciul Județean al Securității Poporului Turda.

A doua zi câteva cadre de la Biroul Securității din Câmpeni însoțite de 20 de soldati, de primarul, sanitarul si seful Postului de Militie al comunei Bistra si de câtiva tineri alesi din localitate, s-au deplasat la tabăra de la Groși pentru a cerceta și îngropa cadavrele partizanilor. Inițial, trupurile mortilor au fost stivuite pe priciul din fundul adăpostului semiîngropat după care s-a încercat dislocarea și surparea acoperișului peste ele, ceea ce nu s-a reusit din lipsa uneltelor corespunzătoare. Ca urmare, toate cadavrele au fost scoase afară si depuse unele peste altele în magazia de alimente a taberei, care era amenajată într-o mică cavitate subterană, săpată și acoperită cu grinzi de lemn cămășuite cu pământ, după care structura superioară a fost prăvălită peste trupuri, mai spun sursele citate.

La începutul primăverii, niște țărani care au trecut prin zonă au observat cadavrele aflate în descompunere și au mai aruncat niște pământ peste ele ca să fie ferite de animalele sălbatice. Acest loc este mormântul-cavou unde și astăzi încă mai zac osemintele acelor oameni, spun istoricii IICCMER.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − treisprezece =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Ce au decis magistrații în dosarul „matriței din Sarmizegetusa Regia”. Soluția dată la cererea de recompensă depusă de o tânără         Consiliul Județean Hunedoara va susține salariile paramedicilor Asociației Salvital – SMURD         BISERICA ROTONDĂ DE LA GEOAGIU         Transalpina Pădurenilor. Cum arată noua șosea din munții Hunedoarei, după finalizare         ALERTĂ. Peste 70 de cazuri noi de Covid 19 în județul Hunedoara         Angajat al Minei Lupeni, infectat cu noul coronavirus         Ecaterina Andronescu: „Nu sunt de acord să eliminăm educația tehnologică!”         După 16 ani și 4 mandate de primar, Gheorghe Ile se retrage din cursa electorală         Noul coronavirus lovește devastator în județul Hunedoara. Nouă localități, la limita carantinării         Ioan de Hunedoara a fost omagiat de hunedoreni         Povestea științifică a Cetății Deva         Situație dramatică în Orăștie: Tâmpenia „Nu purtați mască”, „Nu este Covid 19” dă roade. Finanțele – închise, în urma infectării unor angajate         Dosarul retrocedărilor controversate din Retezat, soluționat după un deceniu. Ce a decis instanța         Fortificația Sarmizegetusei Regia va fi restaurată integral         Începe distribuirea unor produse alimentare destinate anumitor categorii de persoane din Deva         Muncă la negru pe șantierul căii ferate Simeria – Gurasada         Din bugetul județului Hunedoara se va amenaja un compartiment destinat tratării pacienților cardiaci critici         CJ Hunedoara: Încă 3 milioane de lei pentru drumurile județene         CJ Hunedoara va finanța închiderea deponeului neconform de la Vulcan         Ioan Emanuel Clej (ALDE) candidează la funcția de primar al Devei