Intervențiile de la Cetatea Costești vor fi reluate la primăvară

Din luna aprilie a anului 2020, vor fi reluate lucrările de protejare a turnurilor – locuință din cetatea dacică de la Costești, Munții Orăștiei. Lucrările la primul dintre cele două „palate” au început în octombrie, cu ajutorul voluntarilor de la „Ambulanţa pentru monumente”, o organizaţie neguvernamentală implicată, cu ajutorul specialiştilor, în reabilitarea mai multor monumente istorice din România. Pe durata iernii, la recomandarea aheologilor, ele au fost suspendate, a precizat arhitectul Eugen Vaida, coordonator al proiectului.

Intervențiile pentru punerea în siguranţă a turnului constau în demontarea copertinei metalice care s-a degradat extrem de tare şi înlocuirea acesteia cu o nouă suprastructură. De asemenea, elementele de piatră prăbuşite din turn sau vandalizate vor fi aşezate în poziţia originară, sub îndrumarea arheologilor, a istoricilor şi a arhitecţilor, a informat Eugen Vaida. Autorităţile şi instituţiile publice nu pot aloca bani pentru reabilitarea monumentelor din cetatea dacică pentru că situl nu există în niciun inventar, astfel românii sunt invitaţi să se implice prin donaţii, pentru reabilitarea vestigiilor antice. „Toţi cei care doresc să se implice în salvarea acestui important edificiu de valoare naţională şi universală sunt rugaţi să ne contacteze telefonic la numărul de telefon 0746319869 (arhitect Eugen Vaida), sau să doneze în contul Asociaţiei MONUMENTUM, IBAN: RO46RNCB0227141236620001, cu specificaţia – Costeşti”, informa „Ambulanţa pentru monumente”.
Cetatea Costeşti este considerată de arheologi drept cea mai veche aşezare dacică din Munţii Orăştiei, a doua ca popularitate după Sarmizegetusa Regia. A fost ridicată în vremea regelui Burebista şi a servit ca fort militar, dar şi ca reşedinţă pentru căpeteniile strămoşilor noştri. A fost devastată în anii războaielor de cucerire a Daciei de către romani (101 – 106). Mai multe dintre construcţiile sale (două turnuri locuinţă, bastioane, patru sanctuare, ruinele unei cisterne de apă, ziduri) sunt vizibile şi în prezent, deşi s-au degradat, mai ales în ultimii ani. Cele mai ample lucrări de consolidare şi conservare a monumentului istoric au avut loc la începutul anilor 1980, potrivit unui proiect elaborat de arheologi şi de Institutul de Proiectări Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Fortificația Sarmizegetusei Regia va fi restaurată integral         Începe distribuirea unor produse alimentare destinate anumitor categorii de persoane din Deva         Muncă la negru pe șantierul căii ferate Simeria – Gurasada         Din bugetul județului Hunedoara se va amenaja un compartiment destinat tratării pacienților cardiaci critici         CJ Hunedoara: Încă 3 milioane de lei pentru drumurile județene         CJ Hunedoara va finanța închiderea deponeului neconform de la Vulcan         Ioan Emanuel Clej (ALDE) candidează la funcția de primar al Devei         Mircea Moloț (ALDE) candidează la funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara         Petrecere în plină stradă, într-un cartier din Hunedoara         Cum arată noul drum spre Vadu Dobrii         Rechizitoriul „revoltei din cartierul Micro 6 – Hunedoara”         Mircea Moloț: „Valea Jiului s-a oprit pe drumul către dezvoltare”         Turistă accidentată în zona Bucura, din Masivul Retezat         Ani grei de închisoare pentru un recidivist din Petrila         Cum arată șantierul drumului județean Hunedoara – Călan         Bazinele cu apă minerală de pe Valea Mureșului         Ce trebuie să știe turiștii care vor să urce în Retezat cu mașinile, spre Poiana Pelegii         Tânără tâlhărită de fostul prieten, cu 20 de ani mai mare decât ea         Muzeul mineritului a fost restaurat cu fonduri UE         ADR VEST. Școală din Uricani modernizată cu fonduri UE