Gara Hunedoarei se ruinează

1247

De peste trei ani, peroanele staţiei CFR au rămas pustii, iar clădirea de călători, cu o arhitectură deosebită, a fost pusă sub lacăt şi lăsată „în conservare”. Astfel că abandonarea clădirii a accelerat degradarea şi vandalizarea acesteia.

Mai multe ferestre sunt sparte, igrasia şi mucegaiul au cuprins tencuiala în colţuri, iar elementele de tocărie sunt depăşite de vremuri sau au putrezit.

Instalaţiile electrice sunt nefuncţionale în unele încăperi, podelele de piatră prezintă denivelări uriaşe, o parte din plafon s-a prăbuşit, acoperişul este degradat.

În plus, frescele din anii ´50 care îi împodobesc pereţii şi-au pierdut coloritul şi au fost distruse parţial de umezeală. O stea socialistă, acum ruginită, atârnă încă în turnul gării, deasupra orologiului stricat, amintind de epocile trecute.
Din 1884, odată cu inaugurarea Uzinelor de Fier ale Hunedoarei, trenurile au circulat aproape neîntrerupt pe ruta Hunedoara – Simeria. De la începutul anilor 1900, timp de un secol, o altă cale ferată lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor, unde se aflau bogatele zăcăminte de fier de la Ghelari. Calea ferată minieră Hunedoara – Ghelari, cu ecartament îngust, a fost dezafectată la mijlocul anilor 2000, iar traseul ei spectaculos este folosit în prezent de localnicii amatori de drumeţii. Gara mică a Hunedoarei, aflată în vecinătatea Castelului Corvinilor, a dispărut şi ea.

În lipsa investiţiilor, şi gara „mare” a municipiului ar putea împărtăşi aceeaşi soartă a fostei gări de la Castelul Corvinilor. Clădirea staţiei CFR din Hunedoara a fost proiectată în 1951 şi finalizată în 1953 şi se distinge atât prin arhitectura sa, cât şi prin cele două fresce din holul principal, pictate de Paul Miracovici, care redau într-un mod romanţat munca în oţelăriile Hunedoarei şi sărbătoarea localnicilor, trezind nostalgii hunedorenilor.

Vârstnicii din Hunedoara au prins zilele în care, trotuarele largi ale gării, ornamentate cu vase şi scuaruri de flori, erau supraglomerate de sutele de muncitori care aşteptau să plece cu trenul spre uzinele Hunedoarei şi spre nodul feroviar Simeria, aflat la 18 kilometri. Gara funcţiona cu aproape 30 de spaţii, avea un restaurant, două săli de aşteptare, iar în jurul ei câteva baruri şi terase îi primeau pe navetiştii combinatului siderurgic.

După 1990, numărul călătorilor cu trenul a scăzut vertiginos, iar în ultimii ani înainte ca traficul feroviar să fie suspendat pe linia Hunedoara – Simeria, trenurile circulau aproape goale între cele două oraşe. În februarie 2018, clădirea a fost pusă sub lacăt, iar circulaţia trenurilor de călători pe ruta Hunedoara – Simeria a fost suspendată. De atunci, unii localnici au protestat faţă de decizia luată de reprezentanţii CFR, însă fără succes.

„Deşi nu mai circulă lumea cu trenul, ca în trecut, clădirea gării Hunedoarei putea fi reabilitată şi redată oraşului. Aşa, ne lasă un gust amar de fiecare dată când o vedem”, spune unul dintre puţinii hunedoreni care mai trec prin incinta staţiei CFR, înspre cele câteva case de peste liniile ferate.

În acelaşi timp, alte staţii CFR din judeţ au intrat în reparaţii sau sunt vizate de proiecte ample de restaurare. Printre ele se numără clădirile gărilor Brad, Deva, Simeria, Petroşani, Orăştie. Gara Hunedoarei a rămas în aşteptarea unor soluţii salvatoare.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *