FOTO. Sălbăticia Retezatului în toată splendoarea

Caprele negre zburdă pe stâncile încă acoperite cu zăpadă ale celor mai înalte vârfuri din Retezat. Imaginile realizate în aceste zile, de fotograful Marius Turc, de la căldările Retezatului şi cele mai înalte vârfuri ale sale, arată splendoarea priveliştilor masivului.

Parcul Naţional Retezat se întinde în prezent pe aproape 40.000 de hectare, în judeţul Hunedoara, impresionează prin numărul mare de lacuri glaciare, peste 50, şi este considerat un adevărat tărâm sălbatic al Europei.

În Retezat se află cel mai întins lac glaciar din ţară, Bucura. Tot aici, călătorii găsesc Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine dar fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor, la fel cum o fac şi vârfurile de peste 2.000 de metri şi căldările sale. Retezatul a fost dintotdeauna un loc care a stârnit admiraţia călătorilor.

„Rar un masiv muntos care să te vrăjească mai mult cu peisagiile, de cea mai autentică sălbătăcie, să te fascineze mai tainic prin florile-i rare, prin gâzele minunate, vânatul extraordinar şi mai ales prin neîntrecutele fenomene glaciale: căldări, custuri, iezere, morene etc.”, îl descria naturalistul Alexandru Borza, în urmă cu opt decenii. Şi în prezent, Retezatul continuă să impresioneze prin sălbăticia ţinuturilor sale.

Retezat-munti,lacuri si capre negre

Publicată de Marius Turc pe 4 Iunie 2018

„Natura însăşi a predestinat acest masiv ca să devie marele nostru sanctuar, un imens loc de învăţătură, de observaţii, de recreaţie pentru toţi prietenii noştri. Complexul de căldări alpine, iezere i piscuri, plaiuri şi prăpăstii ameţitoare, cuprinse între Stănişoara şi Slăvei, Zănoaga, Groapa Şesele, Vârful Păpuşii, te copleşeşte prin măreţia peisajului alpin. În zone late se succed formaţii tipice de vegetaţie, de la păduri de fag, molid, prin jepi, covor de flori şi ierburi, la formaţii de rarişti subnivale şi la licheni în vârf. Aici sunt plante de obârşie veche şi zeci de forme noi speciale de hieracii (n.r. flori). Tăcerea solemnă din înălţimile Retezatului e plăcut subliniată de murmurul şuviţelor de apă glacială. Vulturi, cerbi, căprioare şi zeci de capre negre reprezintă fauna, alături de urşi, lupi, râşi. Dar câte gâze mici, insecte, fluturi, deosebit de importanţi pentru ştiinţă, se află numai în aceste locuri. A sosit timpul să ne gândim serios la ocrotirea tuturor acestor daruri, din marea împărăţie a naturii, care va trebui să stăpânească suveran Parcul Naţional al ţării, din Retezat”, scria profesorul Alexandru Borza, cel care a contribuit decisiv la înfiinţarea Parcului Naţional Retezat.

Retezatul l-a inspirat şi pe marele istoric Nicolae Iorga. „Săpat de două cufundături care ascund în ele iezeturi liniştite, Retezatul îi stăpâneşte pe toţi cu stânca lui ninsă. Iar în margine, la stânga, un nor mare de zăpadă pare a pluti în largul cerului albastru: e culmea Parângului, mai marele Retezatului însuţi, care nu arată mai mult decât această albă cunună de neauă deasă. În fund, unde arborii se ţin în şir de-a lungul unei lunci udată de apa îngheţată a Retezatului, acolo e Grădiştea unde s-a sfârşit Decebal şi împărăţia lui şi de unde a pornit stăpânirea, până în Dunăre, a celor trei Dacii romane, întemeiate de Traian. Faţă de Roma, a cărei eternitate a pierit în pulbere, ciobanul dac s-a ridicat din ţărână, şi-a durat iarăşi bordeiul de lemn, s-a aşezat în el cu datinile sale neatinse şi stăpâneşte până astăzi în umbra uriaşă a Retezatului”, scria Nicolae Iorga, în volumul Privelişti de ţară, publicat la începutul secolului trecut. (FOTOGRAFII: Marius Turc)

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
SPIRITUL SĂRBĂTORILOR. Seară de colinde cu „LIRA”         D’ALE POLITICII Costel Avram i-a cerut scuze lui Mircea Moloţ la televizor         Programe finanțate corespunzător de UE pentru acțiunea împotriva schimbărilor climatice         Autostrada Lugoj – Deva. Au început lucrările de reparații la Podul peste Mureș         Accident pe Calea Zarandului din Deva         Unde se vând brazi pe domeniul public în Deva         Biserica „Sfântul Ierarh Spiridon” din municipiul Hunedoara și-a sărbătorit hramul         O nouă prelevare de organe a avut loc la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva         Dotări noi la secția de Obstetrică – Ginecologie în spitalul din Hunedoara         Adrian David a fost numit administrator public al Devei         Renoir, poet al culorii         PRIMĂRIA DEVA. Banii pentru bursele elevilor au intrat în conturile școlilor         Cel mai bun an pentru Castelul Corvinilor         Tânăr condamnat după ce a jefuit un elev în Hunedoara         IULIU WINKLER: “Exodul creierelor, un fenomen care va afecta structural întreaga UE”         Carmen Hărău: “Pensiile speciale legiferate de PSD sunt o palmă dată celor care au muncit din greu!”         Tragedie pe DN 7, în apropiere de Deva: doi oameni au murit         Tineri prinși la furat         Razii în piețele Hunedoarei         Petarde confiscate de polițiști