Fascinantele peșteri din ținutul legendar al dacilor

344

Peste 30 de peşteri mari pot fi văzute în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, locul celor mai faimoase cetăţi dacice din România.

Unele păstrează urme de locuire umană din cele mai vechi timpuri şi îşi întind galeriile subterane pe distanţe de mai mulţi kilometri. Datorită apropierii lor faţă de cetăţile dacice, dau farmec legendelor despre zeităţile antice care îşi aveau sălaşul în pământ şi despre comorile fabuloase ascunse aici de strămoşii noştri.

Cea mai veche legendă despre un astfel de loc vorbeşte despre Zamolxis, una dintre divinităţile venerate de geto-daci, despre care istoricii din Antichitate afirmau că i se aduceau sacrificii umane. Datorită zeului lor, afirma Herodot, geţii se credeau nemuritori. Daimonul dacic ar fi locuit într-o încăpere subterană, inaccesibilă oamenilor de rând.

„Şi-a petrecut viaţa într-o peşteră, pe care a ocupat-o el şi unde ceilalţi nu puteau intra. Se întâlnea rar cu cei din afară, cu excepţia regelui şi a slujitorilor acestuia. Regele lucra în înţelegere cu el, fiindcă vedea că oamenii ajunseseră mult mai ascultători decât înainte. Căci supuşii lui credeau că dă poruncile sfătuit de zei”, afirma istoricul antic Strabon (sec. I. î. Hr. – sec. I. d. Hr).

Peştera lui Zamolxis se afla pe un munte numit Kogaionon, în Antichitate. „Muntele unde se afla peştera a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa: i se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el”, relata Strabon, în Geografia.

Un munte sfânt al dacilor exista şi corespunde Dealului Grădiştii, unde se află Sarmizegetusa Regia, scria istoricul Ion Horaţiu Crişan, în volumul “Spiritualitatea geto-dacilor” (1986).  Alţi autori au susţinut că muntele sfânt, aşa cum era socotit de daci, poate fi identificat cu vârful Godeanu, la poalele căruia se află Sarmizegetusa Regia.

Deschiderea celei mai faimoase peşteri din ţinutul dacilor a fost săpată de ape în stâncile Cioclovinei, un loc sălbatic aflat lângă cetatea antică Piatra Roşie şi la circa de 20 de kilometri de Sarmizegetusa Regia şi de Vârful Godeanu. Complexul carstic Ponorici – Cioclovina, străbătut de apele subterane ale pârâului Luncani, îşi întinde galeriile pe mai mult de opt kilometri şi cuprinde aproape 70 de cavităţi.

Are două intrări: prin Cioclovina, de unde sunt accesibile Sala Tezaurului, Sala Mare, Galeria Lacurilor şi Galeria Baldachinelor şi din sens opus prin Ponorici unde speologii intră în cavităţile Marea Confluenţă, Galeria Marilor Gururi şi Planşee.

La intrarea din Cioclovina, unde apele izvorului formează o cascadă, grota oferă un peisaj spectaculos, însă accesul în interiorul ei este interzis oaspeţilor neavizaţi, din motive de siguranţă. În sălile şi galeriile din interiorul ei au fost descoperite urme de locuire din prima epocă a fierului, schelete de animale, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani.


Mărgele din Peştera Cioclovina. SURSA: Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), fotograf Marius Amarie

În Sala Tezaurului, a fost desoperit un tezaur valoros de podoabe vechi de la finalul epocii bronzului (1350 – 1150 a. Chr.), care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă şi faianţă. Piesele ar fi fost depuse într-un sanctuar înfiinţat sub pământ. Locul a atras ofrande foarte bogate şi variate (obiecte din bronz, articole exotice, olărit, psalii din corn şi ofrande de carne), care au fost depuse în trei locuri consacrate, sub semnul unui „izvor de divinitate”, informau cercetătorii de la Muzeul Naţional de Istorie a României, unde sunt păstrate artefactele.

Unele galerii ale Cioclovinei au fost exploatate în secolul XX, după descoperirea unor zăcăminte de guano-fosfaţi („bălegar de lilieci”), întinse pe circa 1,5 hectare.

Deasupra peşterii Cioclovina, se află rămăşiţele unui presupus sistem de fortificaţii dacice, format dintr-un val de pământ şi piatră cu o lungime de circa 2,5 kilometri. Potrivit unor arheologi, valul este prevăzut cu peste 30 de valuri secundare ridicate oblic faţă de el şi ar fi avut rolul să blocheze accesul spre Sarmizegetusa Regia dinspre Valea Streiului.

În parcul natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina sunt peste 400 de peșteri, avene și galerii de prospecțiune minieră. Doar peștera Bolii este amenajată și poate fi vizitată cu ajutorul unei lanterne, fără echipament specializat, restul peșterilor și avenelor nu pot fi vizitate, din motive de protecție a ecosistemului subteran și accesibilitate, necesitând autorizația CPS (Comisia Patrimoniului Speologic) și avizul APNGM-C (Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina) precum și asigurarea cu corzi sau echipament de scufundare. Galeriile de prospecțiune minieră sunt închise publicului din motive de siguranță, acestea au fost realizate începând cu anii 30, existând riscul surpării. Unele grote, peșteri sau galerii de mină sunt folosite ca adăpost de diverse specii de animale (ex. liliecii, bursucul, vulpea, ursul) astfel accesul este nerecomandat, informează administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina.

Parcul natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina protejează peșteri unice în România și chiar în lume. Iată câteva lucruri despre peșterile din parc:

  • o singură peșteră găzduiește cea mai mare colonie de lilieci în hibernare din România (specia Pipistrellus pipistrellus);
  • în numeroase peșteri au fost găsite vestigii arheologice, inclusiv o calotă craniană aparținând speciei Homo sapiens fosillis veche de 29000 de ani precum și resturi fosile de faună din pleistocen;
  • o peșteră a conținut rezerve de guano-fosfați care au ocupat locul al II-lea în lume, acest depozit a fost exploatat începând cu anul 1912;
  • în 1931 este descoperit Ardealitul, un mineral descris în premieră mondială;
  • speleoteme record (ex. o stalagmită spectaculoasă cu înălţimea de 7 metri, de culoare albă cu reflexe roze);
  • cel mai adânc aven din Munții Șureanu are 268 metri adâncime din care primul puț are 150 de metri;
  • cea mai înalt portal are 37 metri înălțime și 12 metri lățime.

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.