Etnobotanicele fac victime în județul Hunedoara. Substanțe extrem de periculoase folosite în compoziția lor

2374

Relatările unor consumatori de substanţe etnobotanice, în dosarele penale aflate pe rolul Tribunalului Hunedoara, arată amploarea fenomenului infracţional şi efectele grave pe care consumul substanţelor interzise le are asupra tinerilor.

 

Audiat într-un dosar privind combaterea produselor etnobotanice, un tânăr de 17 ani, consumator de substanţe interzise din urmă cu peste un an, relata ce efecte au avut drogurile asupra sănătăţii lui.

„Mi s-a făcut rău de mai multe ori, am vomitat, de vreo 3 ori mi-am pierdut conştiinţa şi am fost transportat cu ambulanţa la spital”, afirma adolescentul, martor într-un dosar în care magistraţii Tribunalului Hunedoara au condamnat 13 hunedoreni pentru infracţiuni legate de traficul şi consumul de substanşe etnobotanice.

Tânărul devenit dependent şi-a cheltuit toate economiile pe substanţele interzise.

„Sunt nişte substanţe pe care le fumezi, de culoare verde, cu aspect de ceai de tei. Cred că este chiar tei, stropit cu ceva, că şi miroase a ceai. Preţurile sunt în funcţie de gramaj, un gram îl dă cu 150 de lei şi le ambalează în ţiple de staniol. Marfa o cântăreşte în faţa ta. Am început să cumpăr etnobotanice în urmă cu un an. Am cumpărat o dată, apoi nu am mai fost pe la el vreo două-trei luni, după care am mers din nou şi a adus o altă marfă, mai tare decât ce a avut înainte. De atunci am început să cumpăr câte o ţiplă, pe care îi plăteam 50 de lei, de regulă la 2-3 zile, când aveam bani. Dintr-o ţiplă îmi făceam 4-5 ţigări cu etnobotanice. Aproximez că am cumpărat etnobotanice de cel puţin 50 de ori”, arăta adolescentul.

Mama acestuia relata în faţa instanţei că şi-a prins fiul în timp ce lua bani şi obiecte din casă pentru a le vinde şi pentru a-şi putea procura apoi substanţe etnobotanice. „Martora şi-a găsit fiul inconştient pe bancă în parc de mai multe ori, urmare a dependenţei alimentate fără scrupule de către unul dintre inculpaţi”, se arată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara.

Un alt tânăr declara în faţa instanţei că în ultimii doi ani şi-a cumpărat de 60 – 70 de ori etnobotanice, nereuşind să pună capăt dependenţei.

„Prima dată când mi-am cumpărat a fost la începutul anului 2020 când am venit din Spania. A fost prima dată când am consumat legale, nici nu ştiam de ele. Am întrebat prietenii din oraş de unde pot consuma ceva şi m-au dus la numitul acasă. Am observat că la el erau o grămadă de oameni. Am plătit suma de 500 lei şi am primit vreo cinci-şase grame de ”tei” pe care l-am fumat. După ce am consumat am simţit că pic din picioare, eram ameţit şi am vomitat la baie. Totuşi, am continuat să consum, întrucât simţeam că sunt dependent de ele. În cazul în care nu consumam, te enervezi foarte repede, transpiri foarte tare şi transpiraţia miroase foarte urât, nu ai poftă de mâncare şi simţi chiar şi în somn nevoia să consumi, nu poţi dormi. Chiar şi dacă beau cinci-şase beri şi adorm, mă trezesc din somn cu nevoia de a consuma legale”, relata tânărul.

Acesta adăuga că era încurajat de unul dintre traficanţi să cumpere în cantităţi cât mai mari, spunându-i că este posibil să rămână fără marfă.

Din relatările unor inculpaţi în dosarele penale aflate pe rolul instanţei din Deva, acetona – o substanţă extrem toxică pentru organism, este cel mai adesea folosită la prepararea etnobotanicelor vândute tinerilor.

„Cu o seringă lua o anumită cantitate de acetonă, după care punea acetona într-un bol din metal, adăuga un gram de canabinoid, le amesteca până se dizolva canabinoidul, după care adăuga şi 15 grame de ceai în bolul respectiv, le amesteca din nou şi după aceea le punea într-o folie alimentară din staniol şi le lăsa la îmbibat pentru aproximativ 10-15 minute. În perioada de o oră cât stăteam eu, cam 10-15 persoane intrau în apartament şi cumpărau etnobotanice de la el”, arăta o tânără audiată ca martoră într-un dosar privind combaterea substanţelor etnobotanice.

Potrivit medicilor, ingestia de acetonă provoacă tulburări gastrointestinale (greaţă, vomă, diaree), cefalee, stare de nelinişte, tulburări nervoase, pierderea cunoştinţei, iar intoxicaţia acută poate duce la deces.

Un alt compus toxic folosit adesea în prepararea etnobotanicelor era cloramina (clor activ), o substanţă folosită ca dezinfectant, care însă în cazul înghiţirii are un efect puternic coroziv şi poate perfora stomacul şi esofagul.

În timp ce victimele lor aveau de suferit, unii dintre traficanţii de etnobotanice din judeţul Hunedoara se lăudau apropiaţilor lor cu sumele obţinute de la tinerii dependenţi de acestea.  „Mi-aţi pus gresie şi faianţă în baie”, le spunea unul dintre dealeri, consumatorilor, se arată într-un dosar penal, aflat pe rolul tribunalului. Un vecin al inculpatului, din Hunedoara, afirma că din cauza disconfortului creat de tinerii care făceau coadă la uşa apartamentului pentru a cumpăra etnobotanice, a chemat de două ori Poliţia. „Din acest motiv a fost ameninţat de către inculpat că: îţi tai picioarele… tu nu ştii cine sunt eu”, arăta martorul citat într-un dosar penal.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.