Dosarul controversatei retrocedări a Retezatului. 10 ani de proces, șir nesfârșit de amânări

Au trecut 10 ani de la data la care a început procesul retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Masivul Retezat, către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy.

Dosarul civil în care Academia Română a cerut anularea a trei titluri de proprietate asupra întinderilor din Parcul Naţional Retezat, primite în 2006 de două austriece, Maria Kendeffy (decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz, a fost înregistrat la Judecătoria Haţeg şi a avut primul termen în ianuarie 2010. A urmat un lung şir de amânări a soluţionării cauzei, legate în principal de finalizarea unui raport de expertiză asupra proprietăţilor. La cea mai recentă înfăţişare, din decembrie 2019, a fost introdusă în cauză o presupusă moştenitoare a Mariei Kendeffy.

„Instanţa a emis o adresă către reprezentantul pârâtelor, cu solicitarea de a comunica adresa Notarului public Werner Altman, faţă de calitatea de moştenitoare a numitei Helene Karolyi pentru defuncta Kendeffy Maria”, a informat Judecătoria Haţeg.

În timp ce expertizele pentru terenurile retrocedate s-au întins pe mai mulţi ani, pentru obţinerea terenurilor în Retezat, Maria Kendeffy şi fiica sa au avut de aşteptat doar un an, fără a fi nevoie să viziteze România. În 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus. În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut înainte de naţionalizare terenuri pe raza localităţilor Sarmizegetusa, Râu de Mori, Pui, Petrila, respectiv 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ.

Titlurile de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate de Academia Română, ca fiind nelegale, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. De asemenea, nobilii Kendeffy ar fi fost despăgubiţi de statul român, în primii ani de comunism, pentru renunţarea la vastele moşii.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!