DISPUTE PENTRU BISERICI. Soarta Bisericii Densuș, revendicată de greco-catolici, a fost tranșată în instanță

Mai multe procese în care Episcopia Greco Catolică a revendicat dreptul de proprietate asupra unor biserici hunedorene au fost soluționate în instanță. Printre bisericile care au făcut obiectul litigiilor s-a aflat și așezarea medievală din Densuș, însă magistrații au respins solicitările greco—catolicilor.

Biserica Densuş, una dintre cele mai vechi biserici medievale din ţară, a fost timp de doi ani subiectul unui proces între Episcopia Greco Catolică de Lugoj, care a revendicat-o, şi Biserica Ortodoxă Română. Așezarea din secolul al XIV-lea s-a numărat printre cele câteva zeci de biserici hunedorene care, în ultimii ani, au fost revendicate de greco-catolici. În general, însă, instanțele au respins cererile de revendicare.

În cazul monumentului istoric de la Densuș, Tribunalul Hunedoara a respins cererile de revendicare imobiliară înaintate de reprezentanţii cultului greco-catolic, dar şi a Parohiei Ortodoxe din satul Ostrov.

Sentinţa scoate la iveală amănunte mai puţin cunoscute despre monument. „Reclamanta Episcopia Română Unită cu Roma Greco – Catolică de Lugoj ca, for tutelar al Bisericii Greco-Catolice Densuş, a chemat în judecată în calitate procesuală de pârâtă Biserica (Parohia) Ortodoxă Densuş, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nevalabilitatea titlului de proprietate al pârâtei asupra imobilului situat în comuna Densuş, judeţul Hunedoara, reprezentând lăcaş de cult (biserică) şi terenul intravilan aferent în suprafaţă de 4.489 mp, întrucât aşa cum rezultă din Încheierea nr. 2/03.01.1949, întabularea dreptului său de proprietate s-a făcut în lipsa hotărârii judecătoreşti prevăzută în mod imperativ de dispoziţiile  din Decretul nr. 177/1948 (…); să se dispună, pe baza comparării titlului său  valabil de proprietate cu titlul nul de drept al pârâtei, recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra imobilului şi obligarea pârâtei să-i lase acest imobil în deplină proprietate şi posesie”, se arăta în cererea Episcopiei.

Parohia din Densuş a cerut respingerea ambelor solicitări. A susţinut netemeinicia acţiunii reclamantei, arătând că imobilul în litigiu a intrat în patrimoniul cultului ortodox, ca urmare a revenirii credincioşilor cultului greco-catolic la acest cult, în baza art. 36 din Decretul nr. 177/1948, potrivit căruia averea cultelor dispărute sau a căror recunoaştere a fost retrasă aparţine, de drept, statului. „Pârâta a mai susţinut că reclamanta nu poate obţine recunoaşterea dreptului său de proprietate, întrucât, pur şi simplu, nu deţine un titlu de proprietate care să poată fi comparat cu titlul său de proprietate şi, că, mai mult, bunul imobil în litigiu datează din secolul XIV-lea, aşadar, cu mult înainte apariţiei cultului greco-catolic, fiind edificat de populaţia autohtonă de religie ortodoxă la origine, ceea ce denotă că preluarea ei de către Biserica Greco Catolică s-a făcut prin abuz şi datorită poziţiei autorităţilor bisericeşti din acea vreme”, se arăta în întâmpinarea depusă la dosar.

Nu sunt greco-catolici în sat

Potrivit documentelor de la dosar, urmare a abrogării Decretului nr.358/1948 şi urmare a recunoaşterii oficiale a Bisericii Greco Catolice, niciunul dintre credincioşii creştini din Densuş nu a revenit la vechiul cult greco-catolic, situaţie atestată oficial, de către Institutul Naţional de Statistică prin Direcţia de Statistică Hunedoara, de unde rezultă că în această localitate nu există credincioşi greco-catolici. „Deci, incontestabil, imobilul revendicat – funcţionând ca lăcaş de cult creştin, aparţine dintotdeauna comunităţii, membrii ei fiind aceia care l-au edificat, l-au întreţinut şi l-au înfrumuseţat continuu, în scopul precis de a reprezenta biserica lor şi de a-şi îngropa morţii în cimitirul ei, după ritualul, deja consacrat. Cum imobilul în litigiu datează din secolul XIV-lea este exclusă apartenenţa lui originară la cultul greco-catolic a cărui existenţă, precum s-a arătat, este atestată prin Prima Diplomă Leopoldină de la 1699. Aşadar, raportat la cele arătate se poate conchide că, în cauză, reclamanta Biserica Greco Catolică Densuş nu există şi nici nu poate exista, întrucât în unitatea administrativ-teritorială a satului Densuş nu există niciun credincios greco-catolic”, se arată în motivarea deciziei tribunalului.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “DISPUTE PENTRU BISERICI. Soarta Bisericii Densuș, revendicată de greco-catolici, a fost tranșată în instanță

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

treisprezece − șase =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Ce măsuri s-au luat în Hunedoara, înainte de întoarcerea elevilor la școală         Un muzeu al trenulețelor se deschide în Hunedoara         Lemne expediate ilegal de o firmă din Orăștie         Povestea unui inel deosebit, descoperit la Micia         Coronavirus, situația la zi prezentată de Prefectura Hunedoara         RECOMANDĂRI ALE POLIȚIȘTILOR, PENTRU O MINIVACANȚĂ ÎN SIGURANȚĂ         Accident pe Bulevardul Dacia. Un șofer „și-a spart” bolidul într-o intersecție         Moment festiv la I.S.U. Hunedoara         6 pacienți confirmați „COVID-19” internați la SJU Deva         Ceremonie la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara         Mircia Muntean și-a găsit de lucru         CFR repune în circulație trenurile al căror trafic a fost suspendat         Aparatul RMN de la SJU Deva funcționează         Detalii noi în cazul scandalului care a cutremurat cartierul Micro 5 – Hunedoara         Polițiști trimiși în judecată într-un dosar de proxenetism și abuz în serviciu         Lucrările de reparații a rețelei stradale din Deva au fost scoase la licitație         Tăiere ilegală de arbori         Spărgătorul unui magazin, prins la Vulcan         Scandal monstru pe o stradă din Hunedoara         36 de pacienți suspecți „COVID-19” internați la Spitalul Județean de Urgență din Deva