Din combinaţia Serafinceanu – Gărdean. De memoria marelui Constantin Brâncuşi s-a ales praful!

„Maternitatea” Coloanei infinitului, pusă la pământ pentru un ipotetic centru comercial

umirom coloana

La 139 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, urmele lui se şterg la Petroşani. Aici a fost turnată cea mai celebră dintre operele acestuia, Coloana Infinitului, însă atelierele unde s-a realizat au fost rase de pe faţa pământului pentru a face loc unui ipotetic centru comercial. La Petroşani, locul unde s-a turnat Coloana, amintirea lui Brâncuşi înseamnă acum dezastru, bani din fier vechi şi promisiunea încă neonorată a unui muzeu în memoria marelui sculptor.

Pus la colţ

UMIROM_vechiÎn timp ce în Gorj, acolo unde a văzut lumina zilei, Constantin Brâncuşi a  fost omagiat aşa cum se cuvine, la Petroşani inegalabilul sculptor abia are loc într-un colţ, la Muzeul Mineritului (şi asta graţie unor oameni cu suflet mare, pasionaţi de istorie, de cultură!), asta deşi de numele Petroşaniului se leagă strâns realizarea Coloanei Infinitului, cea mai cunoscută dintre operele lui Brâncuşi. Coloana Infinitului  a fost realizată în anul 1937 în Atelierele Centrale Petroşani, devenite ulterior URUMP, IUMP şi, în cele din urmă, UMIROM . Potrivit datelor vremii, şeful proiectului a fost inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, iar Constantin Brâncuşi a venit de la Paris pentru a supraveghea turna­rea modulelor Coloanei şi a colaborat îndeaproape cu Georgescu-Gorjan. Mai mult, cei doi ţineau legătura prin scrisori, iar inginerului i-a revenit întreaga răspundere a coordonării operaţiilor la Petroşani şi Târgu-Jiu. Documentele şi schiţele celebrei opere expuse la Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puţin la nivel declarativ, să fie găzduite într-un muzeu amenajat chiar în incinta UMIROM.

Îmbârligăturile fostului prefect

umirom serafinceanuProprietarul uzinei, fostul prefect de Hunedoara Aurelian Serafinceanu, promitea public, în 2001, că va înfiinţa la Petroşani Muzeul Coloanei lui Brâncuşi. Nu numai că acest lucru nu s-a întâmplat, dar din vechea fabrică s-a ales praful. La finele anului 1999, SC UMIROM SA – maternitatea operei lui Constantin Brâncuşi – avea datorii de 67,952 miliarde de lei, la un capital social de 45 miliarde de lei. FPS a decis să o vândă, iar fabrica a fost cumpărată în anul 2000 de fostul prefect PSD al judeţului, Aurelian Serafinceanu, pentru  7, 9 miliarde lei vechi, plătiţi în tranşe. Serafinceanu promitea la momentul achiziţonării ei redresarea societăţii, dar noul proprietar al “Umirom” nu a reuşit însă să redreseze firma (asta dacă se şi dorea în realitate!), în ciuda contractelor de sute de miliarde încheiate cu Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani, mai ales pe vremea în care Serafinceanu era prefect de Hunedoara. Din cauza debitelor foarte mari către stat, în anul 2004 a fost instituit sechestru asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale uzinei, care au fost apoi scoase la licitaţie. Firma  a intrat pe rând în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispărut.

Uzină distrusă pentru…nimic

umirom 1Din fosta fabrică, cândva mândrie a industriei Văii Jiului, a mai rămas o foarte mică parte, trecută în sistem suveică prin mai multe firme înfiinţate şi desfiinţate aproape în timp record. „Uzina- oraş” trebuia să fie rasă de pe faţa pământului pentru ac acolo să răsară un centru comercial, care însă a rămas tot la stadiul de intenţie. La finele lunii ianuarie 2011, Primăria Municipiului Petroşani a emis autorizaţia de demolare a construcţiilor industriale de pe platforma fostei uzine de utilaj minier, beneficiar fiind societatea Terra Finance, administrată de Daniela Gărdean, nimeni alta decât soţia omului de afaceri Adrian Gărdean, pomenit atât de des în ultimele zile prin prisma afacerilor dincolo de limita legală pe care le-ar fi avut cu fostul ministru Elena Udrea.

Potrivit informaţiilor de la vremea respectivă, tot în ianuarie 2011, Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei municipiului Petroşani a acordat SC”Terra Finance SRL – reprezentată de Daniela Gărdean – Certificatul de Urbanism nr. 3/17.01.2011 având ca specificaţie “Întocmire PUZ pentru construire centru comercial Petroşani”pentru amplasamentulul situat în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, la nr. 1, adică exact acolo unde cândva funcţiona „Maternitatea” Coloanei Infinitului. Centrul comercial nu a mai apărut sau nu încă, dar pe fostul amplasament al celebrelor ateliere au rămas urmele dezastrului, care pot vorbi eventual despre declin, indolenţă, nepăsare, bani din fier vechi, însă în nici un caz despre Constantin Brâncuşi şi cultură! (Carmen Cosman – Preda)

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Din combinaţia Serafinceanu – Gărdean. De memoria marelui Constantin Brâncuşi s-a ales praful!

  1. Virgiliu

    Inca unul si clica lui care va fi, sper in curind, trasi la raspundere, caci toate au o limita (in cautarea echilibrului natura are oroare de vid).
    Acum, ca tot a fost demolat totul, nu este tirziu sa se faca ceva, cit de putin daca nu se poate mai mult, prin care sa se puna in evidenta istoria locului (in cadrul viitorului centru comercial spre exemplu, care poate sa-i poarte numele, de ce nu) ca sa nu se uite.
    Avem nevoie de Istorie, caci fara ea nu sintem nimic !!!
    O zi buna, Virgiliu

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
PETIŢIE ALDE. “Soluții sunt, trebuie doar ca Guvernul să și vrea!”         Dezinfecţia scărilor de bloc, la Deva         Situaţia actualizată pentru judeţul Hunedoara – 8 aprilie 2020         Incendii violente în pădurile în județul Hunedoara         Conducere militară coordonată de medicul Constantin Vlase, la Spitalul Județean de Urgență din Deva.         174 de cazuri de coronavirus în județul Hunedoara         Covid 19. Numărul deceselor în județul Hunedoara a ajuns la 19         Conducere militară la Spitalul Județean de Urgență Deva         17 hunedoreni decedați în spitale, diagnosticați și cu coronavirus. Cel mai recent caz – un bărbat de 67 de ani         Medici și asistente de la Spitalul Județean Deva terorizați de o pacientă cu coronavirus: „Ne-a scuipat”         15 RECOMANDĂRI privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus         Ministerul Sănătății confirmă primul deces în urma infectării cu noul coronavirus în rândul personalului medical         Coronavirus. Peste 4.400 de cazuri înregistrate în România         Coronavirus. Situaţia actualizată pentru judeţul Hunedoara – 7 aprilie 2020         Donație de măști pentru instituții aflate în subordinea Consiliului Județean Hunedoara         PE SURSE. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva se îndreaptă spre o conducere militarizată         Incendiile de vegetație au cuprins 160 de hectare         Un an de lucrări la modernizarea Drumului Județean Hunedoara – Călan         Noua conducere a Spitalului Județean de Urgență Deva a demisionat         Exponatul lunii la muzeul din Deva se mută on-line. O piesă rară din Ulpia Traiana Sarmizegetusa