Dezastrul anunțat la Sarmizegetusa Regia

Oamenii au contribuit la distrugerea vestigiilor antice de la Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă cetate dacică din România, în ultimele patru decenii mai mult decât în orice altă perioadă de la descoperirea ei din urmă cu două secole, arată cel mai elaborat studiu realizat în situl UNESCO.

Raportul a fost publicat în luna octombrie de Institutul Național al Patrimoniului (INP) ca parte a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) pentru viitoarele proiecte de restaurare a sitului UNESCO.  Potrivit autorilor cercetării derulate pe mai mult de un an, monumentele din Sarmizegetusa se află într-o stare de degradare avansată și au nevoie urgentă de reabilitare.

„Pe baza observațiilor consemnate în expertiza tehnică de rezistență privind situl arheologic Sarmizegetusa Regia și a Studiului istoric arhitectural de fundamentare a intervențiilor se concluzionează că starea de conservare a celor mai multe dintre elementele construite este medie și rea, în curs de deteriorare, ceea ce face necesară o intervenție rapidă, cu componente de intervenție de urgență, pentru restaurarea ansamblului”, arată raportul întocmit de INP.

Declinul vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia a fost provocat nu numai de factorii de mediu, dar mai ales de intervențiile nefaste ale oamenilor. El s-a accentuat începând cu anii ’80, când Sarmizegetusa Regia a trecut prin cele mai mari schimbări din istoria recentă. Atunci, vechea capitală a dacilor a intrat într-un proces de „înfrumuseţare“, motivat de celebrarea a 2050 de ani de la „crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista“, dar şi de vizita anunţată a lui Nicolae Ceauşescu. Specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi şi restauratori, dar şi arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara au luat parte la transformarea Samizegetusei Regia în perioada 1980 -1981. Atunci, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare și au construit o rețea de canalizare.

Sarmizegetusa Regia, mai degradată ca oricând

În cele patru decenii de la marele proiect de restaurare, stopat la acea vreme din lipsa fondurilor, intervențiile, unele nefinalizate, aduc pagube tot mai mari în sit. Monumentele cetății dacice sunt mai degradate ca oricând, iar lipsa măsurilor de conservare le grăbește distrugerea.

„Intervențiile ample din trecut au fost efectuate fără o cercetare multidisciplinară aprofundată și fără o documentare adecvată asupra lucrărilor realizate. Unele dintre acestea (reparații greșite, consolidări incomplete, utilizarea materialelor incompatibile) au dus la pierderea definitivă, la deteriorarea sau dislocarea din situ a unor vestigi de importanță inestmabilă, fără a mai putea fi refăcute în forma inițială. Executarea lucrărilor pe teren cu utilaje grele a provocat sau a accentuat aceste urmări”, arată raportul INP. Distrugeri iremediabile au provocat și arborii care s-au prăbușit în ultimii ani peste zidul antic de calcar, dar și infiltrațiile de apă și fenomenele de îngheț și dezgheț.

Probleme a creat vestigiilor antice și sistemul de canalizare amenajat în urmă cu patru decenii în Sarmizegetusa Regia. O reţea de canalizare complexă care a rămas abandonată, se află în Sarmizegetusa Regia. Ea îşi întinde canalele sub unele monumente, dar în lipsa unor planuri de situaţie, se poate identifica cu greu traseul conductelor şi locul unor cămine. „Sistemul de captare a apelor pluviale a fost incomplet realizat în anii ’80 și nu a fost întreținut”, arată studiul INP.

În ultimii ani, oamenii au contribuit la degradarea monumentului UNESCO prin înlocuirea unor elemente originale și de valoare din vestigii cu piese brute de beton, prin distrugerile provocate de excavările ilegale (căutători de comori), vandalism (graffiti), dispariția pieselor (furt, răsturnarea pieselor în văi, extragerea din sit), lipsa lucrărilor de conservare, plantarea unor specii invazive de arbori în zona monumentelor. La rândul ei, natura s-a dovedit extrem de neprietenoasă cu Sarmizegetusa Regia: arbori uriași s-au preăbușit peste monumente, alunecările de teren au avut loc frecvent în sit și pe drumul de acces, ruinele au fost acoperite de vegetație, furtunile au creat ravenări, iar infiltrațiile de apă și fenomenele de îngheț – dezgheț au sporit vulnerabilitatea așezării. Studiul INP va fi folosit de Consiliul Județean Hunedoara, administrator al Sarmizegetusei Regia, pentru viitoarele proiecte de restaurare ș conservare.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Unde se vând brazi pe domeniul public în Deva         Biserica „Sfântul Ierarh Spiridon” din municipiul Hunedoara și-a sărbătorit hramul         O nouă prelevare de organe a avut loc la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva         Dotări noi la secția de Obstetrică – Ginecologie în spitalul din Hunedoara         Adrian David a fost numit administrator public al Devei         Renoir, poet al culorii         PRIMĂRIA DEVA. Banii pentru bursele elevilor au intrat în conturile școlilor         Cel mai bun an pentru Castelul Corvinilor         Tânăr condamnat după ce a jefuit un elev în Hunedoara         IULIU WINKLER: “Exodul creierelor, un fenomen care va afecta structural întreaga UE”         Carmen Hărău: “Pensiile speciale legiferate de PSD sunt o palmă dată celor care au muncit din greu!”         Tragedie pe DN 7, în apropiere de Deva: doi oameni au murit         Tineri prinși la furat         Razii în piețele Hunedoarei         Petarde confiscate de polițiști         RAR Hunedoara construiește un sediu nou în Parcul Industrial         ÎNVESTIREA NOULUI PREFECT. Vasilică Potecă: “Cei care respectă legea n-au de ce să se teamă”         Cât au cheltuit primăriile din județ pentru cadourile oferite copiilor de sărbători         Centrul Cultural ,,Drăgan Muntean”. Demonstraţie de robotică la Deva         PRIMĂRIA DEVA. Banii pentru bursele școlare