Deva – destinație turistică din 1936

Chiar dacă pare de necrezut, în anul 1936 prestigioșii istorici Victor Șuiagă și Octavian Floca publicau un ghid turistic aj județului Hunedoara. Ghid care rămâne cel mai profesionist și elaborat ghid turistic al județului până în ziua de azi. Zi în care un asemenea ghid nu există și nici nu sunt semne că ar exista măcar o dorință de publicare a unei asemenea lucrări. Reproducem mai jos câteva rânduri despre Deva scrise în 1936, cu speranța că autoritățile locale vor realiza că în 1936 Deva era “cel mai important centru turistic al județului”, cum ar putea fi și azi, dacă turismul ar intra pe lista de priorități a Primăriei!

“Deva este cel mai important centru turistic al județului. Vizitatorul amator sau turistul pasionat aici va găsi găzduire și posibilități de aprovizionare cu de toate. Apoi de aici i se oferă posibilități de comunicație, ca: tren, curse de autobuz, taxi, în toate direcțiile și colțurile interesantului și frumosului județ al Hunedoarei. De aici pornesc excursioniștii și turiștii pe minunata vale a Mureșului; de aici se intră prin Poarta Munților Metalici de la Bejan, în (țara aurului,  și a Zarandului istoric, până la vestigiul târg de fete de pe Găina; Se deschide valea Cernei, cu zăcămintele și fabricile de fier, spre a intra în arhaicul ținut al pădurenilor, la câțiva kilometri. La est, se intră în atrăgătoarea vale a Streiului, pentru a ne găsi în legendara Țară a Hațegului, la poalele falnicului Masiv al Retezatului, sau spre țara (diamantului negru) din bazinui Jiului, de unde se pot urca Munții Parângului și ai Vulcanului.

Deva și împrejurimile ei apar ca ținuturi locuite,încă din epoca preistorică. Instrumente din piatră și vase din lut ars, atribuite omului preistoric, s-au aflat atât pe Dealul Cetății, în regiunea viilor din partea de nord a orașului, în cimitir, cât și în partea dinspre Mureș; s-au aflat și urme ale epocii de bronz. Pe Dealul Cetății au existat și posturi de observație, atât în timpul stăpânirii Dacilor, cât și în cel al Romanilor. Urme Romane s-au constatat aproape pretutindenea în jurul actualului oraș. Amintim câteva: pe locul clădirii Magna Curia, a Cazărmii, pe terenul pepinierei statului, pe drumul ce duce la Hărau (Pitroasa), pe Dealul Bejan, etc. În timpul stăpânirii romane s-au facut în jurul Devei însemnate exploatări de piatră. Cetatea Devei. În fața Palatului Administrativ se află parcul, cu o mică berărie improvizată vara și cu un pavilion pentru concerte muzicale. Din parc se trece pe teritoriul Cetății Deva, cel mai frumos loc de recreație și plimbări al locuitorilor orașului.

Cetatea Devei se află pe un deal împădurit, de formă conică, de proveniență vulcanică, format în miogen compus fiind din punct de vedere geologic, din amfibol-andezit și dacit.

Înălțimea dealului,față de oraș, e de 184 m, fiind înconjurat de jur împrejur de alee concetrice, marcate clar și cu înțeles, care permit vizitatorului să urce până în vârful Cetății, la umbra copacilor, fără multă oboseală. Pentru a urca vârful se recomandă a se urma drumul din dreapta, care începe îndată la trecerea din parcul orașului, pe teritoriul Cetății. Urmând acest drum, în 40 de minute ne vom afla în vârf, iar mica noastră oboseala ne va fi rasplătită cu una dintre cele mai frumoase panorame: valea Mureșului, cu satele înșirate pe de o parte și alta a râului, cercul de munți și dealuri care ne înconjoară ca niște valuri uriașe, iar jos, la picioare, ni se proiectează înaintea ochilor orașul, în întregime, în culori polihrome.

Privind spre est, avem în față Munții Poiana Ruscă și cei ai Zarandului, spre nord Munții Apuseni, spre est Dealul Uroiu și Munții Sebeșului, iar spre sud distingem Munții Parângului și ai Retezatului.

Dealul Cetății, cu o vegetație variată, (având multe specii rare), și vestit ca loc prielnic pentru creșterea viperelor, s-a putut constata, pe baza obiectelor preistorice, că a fost locuit încă din timpurile epocii de piatră. O parte din materialul preistoric provenit e expus în muzeul Județean.Cu toate că nu avem urme mai precise că această înălțime atât de potrivită observării la mare distanță, a fost folosită ca post de observare de către Daci și Romani. Actuala Cetate este clădită după sistemul medieval al castelelor și întăriturilor cavalerești.

Povestea Cetății Deva o putem împărți în două: partea legendară și partea istorică. Legenda pune zidirea Cetății pe seama unui (meșter Manole), care a zidit-o prin jertfirea propriei soții.

O altă legendă o atribuie unei zâne cu părul de aur, la fel ca cetatea de la Uroiu și cu baia de la Călan.”

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 + 20 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
DE CĂPĂTUIALĂ. Şefii PSD ai judeţului scot la concurs postul lui Sălan Jnior         ÎN ANUMITE CONDIȚII. Restanțierii din Deva pot scăpa de plata penalităților         Drumarii se întorc după trei luni pe șantierul șoselei Hunedoara – Călan         Accident soldat cu doi morți pe Autostrada A1, între Deva și Ilia         Accident cu mașina Poliției         Incendiu puternic la o casă din satul Baldovin         Razii ale Poliției TF în gările din județ         Spărgători de locuințe prinși în urma unor descinderi         Biciclist lovit de mașină, în Hunedoara         Concert de muzică rock în Parcul Cetăţii Deva         Prins la furat pe șantierul căii ferate         Arme confiscate în Lupeni         Prostituată jefuită pe centura Devei         Avram Iancu a renunțat la visul de a deveni președintele României         Lansare de carte. Albumul fotografic „Oameni și locuri. Comuna Luncoiu de Jos”         APA PROD SA, UN SCANDAL FĂRĂ SFÂRŞIT. Preţul apei, cea mai recentă răfuială politică între PNL şi PSD Hunedoara         ATENȚIE LA NEATENȚIE. O pensionară a fost lăsată fără o importantă sumă de bani         LA PETROȘANI. Un șofer beat a lovit două mașini         Parcul Corvin, simbolul neglijat al Hunedoarei         DN 68 A, șoseaua dezastruoasă care dublează „autostrada – muzeu”