DEALUL FERICETULUI. Locul natal al lui Horea în imagini de poveste

Locul din Apuseni în care a trăit Horea, liderul iobagilor din vremea Răscoalei din 1784 oferă privelişti impresionante. O căsuţă din lemn, în care a fost amenajat un mic muzeu, un frasin despre care tradiţia locală spune că a fost plantat chiar de Horea, un bust al eroului Răscoalei de la 1784 şi un monument sfinţit în 1937, ridicat în cinstea lui, se află pe Dealul Fericet (Fericetului) şi amintesc de locul natal al unuia dintre cei mai iluştri reprezentanţi ai românilor din istorie. Fotografiile realizate de Ioan Benea Jurca pe Dealul fericet arată cât de pitoreşti au rămas ţinuturile stâpânite de moţi de-a lungul secolelor şi cât de frumoase sunt priveliştile Apusenilor.

Horea, pe numele său adevărat Ursu Nicula, unul dintre liderii participanţilor la Răscoala ţărănească din toamna anului 1784, s-a născut în Ţara Moţilor, în satul Albac, pe Dealul Fericet, şi a fost de meserie meşter lemnar.

Numele i se trăgea de la faptul că ştia să cânte frumos, să „horească”, iar cel de Ursu provenea dintr-un obicei arhaic al moţilor, care în trecut dădeau nume de animale sau de copaci viguroşi copiilor din credinţa că pruncul va căpăta puterea animalului sălbatic sau a copacului după care a fost botezat.

Casa în care a locuit Horea nu mai există, însă mărturiile vremii o descriu ca fiind un loc modest, la fel ca majoritatea celor ale românilor din Apuseni.

„Sărac lipit, căci n-avea decât o căsuţă de bârne late de brad, era înzestrat în schimb cu multe cunoştinţe practice, câştigate în viaţa sa agitată şi în călătoriile sale pe la Viena. Se bucura de o imensă popularitate, mai ales printre iobagii comunelor de pe văile Arieşului Mare şi Arieşului Mic. Din căsătoria cu soţia sa Ilina a avut doi copii: pe Ion, care a fost şi dânsul vice-căpitan pe vremea revoluţiei, şi pe Luca”, scria Ion Abrudeanu, în volumul „Moţii, Calvarul unui popor eroic dar nedreptăţit” (1938).

Horea, iobagul cu trecere la împăratul Iosif al doilea şi la Curtea Imperială din Viena, a aprins scânteia celor mai mari revolte din Transilvania secolului al XVIII-lea. A cerut înlăturarea opresiunilor de care sufereau locuitorii comunelor din Apuseni şi a exceselor grofilor, însă a sfârşit într-un mod cumplit, tras pe roată în primăvara anului 1785. Treptat, în urma revoltelor sângeroase din 1784, situaţia moţilor s-a îmbunătăţit relativ: li s-a acordat libertatea păşunatului, scutirea de cărăuşie, desfiinţarea servituţii personale şi a legării de glie şi au primit dreptul de a se căsători fără consimţământul nobilului şi drepturi la învăţătură.

FOTOGRAFII: Ioan Benea Jurca

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − 20 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Transport ilegal de lemne         322 de metri cubi de lemne expediate ilegal         Încă două cazuri de coronavirus în România         Patriarhia Română: Măsuri sanitare şi spirituale în timp de epidemie         PLAN PENTRU O SITUAŢIE DE URGENŢĂ. Autoritățile au luat măsuri pentru prevenirea infecțiilor cu coronavirus în județ         TIMP LIBER. Recomandările ZIARUL HUNEDOREANULUI pentru acest week-end         La OpticLine. Cataracta, cea mai frecventă afecțiune a ochilor, are rezolvare         Ce s-a ales de planurile de modernizare a celor 10 șosele turistice din Hunedoara         S-a lansat proiectul de amenajare a trecerilor la nivel a drumurilor naționale cu calea ferată         Măsuri de urgență pentru prevenirea infecțiilor cu Coronavirus în municipiul Deva         Femeie tâlhărită pe o stradă din Petroșani         Lemne confiscate de polițiști, în urma unui control în trafic         Accident pe un bulevard din Deva         Deputatul Marius Surgent a revenit în PNL: “Alianța ALDE – PSD s-a dovedit a fi una toxică pentru noi”         Berbeceanu, mesaj controversat pentru șefii Bisericii Ortodoxe Române, pe tema coronavirusului         Accident mortal la ieșirea din Hațeg. Coliziune între un camion și un autoturism         Primul caz de coronavirus în România         Reparaţii la SJU Deva de peste 1.000 miliarde lei vechi. „Banii ar fi trebuit să ajungă pentru finalizarea lucrărilor”         Interviu. Miron Țic: „Sunt mulţumit că am putut să realizez cele aproape 40 de cărţi pe care le-am scris până acum”         Finanțări nerambursabile pentru proiectele societății civile