DEALUL FERICETULUI. Locul natal al lui Horea în imagini de poveste

Locul din Apuseni în care a trăit Horea, liderul iobagilor din vremea Răscoalei din 1784 oferă privelişti impresionante. O căsuţă din lemn, în care a fost amenajat un mic muzeu, un frasin despre care tradiţia locală spune că a fost plantat chiar de Horea, un bust al eroului Răscoalei de la 1784 şi un monument sfinţit în 1937, ridicat în cinstea lui, se află pe Dealul Fericet (Fericetului) şi amintesc de locul natal al unuia dintre cei mai iluştri reprezentanţi ai românilor din istorie. Fotografiile realizate de Ioan Benea Jurca pe Dealul fericet arată cât de pitoreşti au rămas ţinuturile stâpânite de moţi de-a lungul secolelor şi cât de frumoase sunt priveliştile Apusenilor.

Horea, pe numele său adevărat Ursu Nicula, unul dintre liderii participanţilor la Răscoala ţărănească din toamna anului 1784, s-a născut în Ţara Moţilor, în satul Albac, pe Dealul Fericet, şi a fost de meserie meşter lemnar.

Numele i se trăgea de la faptul că ştia să cânte frumos, să „horească”, iar cel de Ursu provenea dintr-un obicei arhaic al moţilor, care în trecut dădeau nume de animale sau de copaci viguroşi copiilor din credinţa că pruncul va căpăta puterea animalului sălbatic sau a copacului după care a fost botezat.

Casa în care a locuit Horea nu mai există, însă mărturiile vremii o descriu ca fiind un loc modest, la fel ca majoritatea celor ale românilor din Apuseni.

„Sărac lipit, căci n-avea decât o căsuţă de bârne late de brad, era înzestrat în schimb cu multe cunoştinţe practice, câştigate în viaţa sa agitată şi în călătoriile sale pe la Viena. Se bucura de o imensă popularitate, mai ales printre iobagii comunelor de pe văile Arieşului Mare şi Arieşului Mic. Din căsătoria cu soţia sa Ilina a avut doi copii: pe Ion, care a fost şi dânsul vice-căpitan pe vremea revoluţiei, şi pe Luca”, scria Ion Abrudeanu, în volumul „Moţii, Calvarul unui popor eroic dar nedreptăţit” (1938).

Horea, iobagul cu trecere la împăratul Iosif al doilea şi la Curtea Imperială din Viena, a aprins scânteia celor mai mari revolte din Transilvania secolului al XVIII-lea. A cerut înlăturarea opresiunilor de care sufereau locuitorii comunelor din Apuseni şi a exceselor grofilor, însă a sfârşit într-un mod cumplit, tras pe roată în primăvara anului 1785. Treptat, în urma revoltelor sângeroase din 1784, situaţia moţilor s-a îmbunătăţit relativ: li s-a acordat libertatea păşunatului, scutirea de cărăuşie, desfiinţarea servituţii personale şi a legării de glie şi au primit dreptul de a se căsători fără consimţământul nobilului şi drepturi la învăţătură.

FOTOGRAFII: Ioan Benea Jurca

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 2 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Tânără atacată în timp ce își plimba copilul în cărucior         Grădina Castelului Corvinilor, locul de poveste ocolit de turiști         CU ALCOOL LA BORD. O tânără din Călan a anunţat o răpire falsă         Giardini di Zoe, colţul de Rai creat într-un sat din Hunedoara         Momente dramatice pentru o familie de polonezi care a vizitat Cetatea Devei         De ce să aplici pentru un program de calificare în Industria Automotive?         Accident rutier cu motocicleta: doi oameni au fost răniți         „Să trimitem copiii la școală!”- campanie liberală aflată la a șaptea ediție         Tentativă de omor la Orăștie         Ce măsuri sunt luate după tragedia din Sarmizegetusa Regia         Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva deschis circulației         Drumul spre Poiana Pelegii se deschide parțial         ANI: Răzvan Mareș, în conflict de interese         Veste uriașă pentru șoferi: Se deschide Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva         PREZIDENŢIALE 2019. Liberalii hunedoreni strâng semnături pentru Klaus Iohannis – Preşedinte         Fizioterapie și kinetoterapie sau relaxare și întreținere. Toate într-un singur loc: la cabinetul C.A.R.P. Solidaritatea Simeria         Este Deva o destinație turistică?         43 de kilometri ai Autostrăzii Lugoj – Deva deschiși până la sfârșitul lunii august         CNAIR: Lotul 4 Lugoj – Deva a fost recepționat dar nu poate fi deschis circulației         Festivalul Plăcintelor pădureneşti la Poiana Răchițelii