De ce magistrații au refuzat cererea de recompensă pentru matrița din Sarmizegetusa Regia

După aproape cinci ani de proces, magistraţii Tribunalului Hunedoara au respins cererea de recompensă formulată de Andreea Ciuciu, o tânără din Arad care a cerut în instanţă despăgubiri de circa 500.000 de lei pentru participarea la descoperirea, în 2013, în Sarmizegetusa Regia, a matriţei antice de bronz, un artefact extrem de valoros, care în prezent se află expus la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Zilele trecute, instanța a publicat motivarea soluției, în care arată de ce nu a admis pretențiile tinerei care a asistat la descoperirea matriței.

Magistraţii au reţinut că deşi Andreea Ciuciu a făcut parte din grupul celor 7 persoane care împreună cu Vladimir Brilinsky au fost de faţă la descoperirea artefactului, totuşi, contribuţia acesteia la descoperirea făcută nu este una relevantă în cauză.

„Astfel, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi, prima persoană care a văzut artefactul între rădăcinile copacului doborât de furtună a fost Trufaş Ioan, care i-a atras atenţia acestui fapt lui Vladimir Brilinsky, acesta fiind prima persoană ce a atins matriţa. De asemenea, raportat la criteriile prevăzute de art. 49 al. 1, respectiv obligaţia descoperitorului să predea bunul descoperit în termen de 72 de ore primarului UAT în a cărui rază s-a făcut descoperirea, bunul descoperit, se constată că reclamanta nu a îndeplinit această cerinţă a legii, câtă vreme artefactul a fost predat autorităţilor de Brilinsky Vladimir”, se arată în motivarea instanţei.

În ceea ce priveşte caracterul „întâmplător” al descoperirii făcute, instanţa a reţinut că în speţă nu este întrunit, câtă vreme descoperirea a avut loc în incinta sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, care este clasat ca şi monument istoric aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO, cu o suprafaţă de 18,3 hectare şi se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.

Magistraţii au apreciat că orice descoperire sau detecţie a unor bunuri arheologice situate în cadrul acestui perimetru, despre care s-a dovedit ştiinţific că este încărcat cu vestigii ale civilizaţiei daco-romane evidenţiate până în prezent doar parţial, nu poate avea caracterul unei „descoperiri întâmplătoare” în sensul legii.

„Faptul că matriţa de bronz a fost adusă la suprafaţă ca urmare a conlucrării fericite a forţelor naturii, fiind expusă privirilor unuia din membrii grupului din care a făcut parte şi reclamanta nu înseamnă că descoperirea a fost una întâmplătoare, decât dacă s-ar fi produs în altă locaţie, situată în afara perimetrului vreunui sit arheologic. Faţă de aceste aspecte, instanţa apreciază că reclamanta nu este îndreptăţită a primi recompensa bănească despre care face vorbire aliniatul 4 al art. 49 din Legea nr. 182/2000, astfel că acţiunea acesteia în pretenţii formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Hunedoara, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată”, au concluzionat magistraţii Tribunalului Hunedoara.

Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. A fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Locul descoperirii se află în incinta monumentului istoric, aflat în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Misteriosul obiect antic, cu o greutate de  opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, printre care grifoni, lupi, hipopotami şi lei, care au dat naştere mai multor interpretări. Artefactul poate fi văzut la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ziarul Hunedoreanului