CUM DISPAR COMORILE SATELOR. Bisericile de lemn ale Hunedoarei stricate de proiectele de restaurare

Numeroase biserici vechi de lemn din Hunedoara au nevoie urgentă de reabilitare, însă cei care se vor ocupa de ele trebuie să fie precauți. În anii 1930, numeroase biserici de lemn din județul Hunedoara au fost afectate definitiv tocmai de lucrările de restaurare la care au fost supuse, iar în deceniile următoare reparațiile au stricat aspectul altor lăcașe prețioase ridicate în secolele trecute. Puține și-au păstrat autenticitatea.

Astfel, în multe sate din județul Hunedoara pot fi văzute biserici din lemn vechi – monumente istorice, cu acoperiș de tablă pus în locul șindrilei, cu termopane și uși modificate, biserici de lemn acoperite cu zidărie, lăcașe seculare ale căror turnuri nou așezate nu respectă în niciun fel tradiția românească a bisericilor de lemn. Despre modul în care trebuiau refăcute bisericile de lemn ale Hunedoarei, despre stricăciunile produse de restauratorii lor, a scris Coriolan Petranu (1893 —1945), primul istoric de artă român din Transilvania. Articolul său publicat în revista Transilvania (nr. 9/1941) sub titlul „Conservarea, restaurarea bisericilor de lemn şl edificarea bisericilor noi în județul Hunedoara” reprezintă și în prezent o lecție pentru cei care anunțăr reabilitarea vechilor așezări ale românilor.

„Dispariţia bisericilor de lemn e o tristă realitate. Anual dispar în medie două biserici într-un judeţ, vreo 40 anual, în consecinţă în 25 de ani sunt sortite a dispărea cu totul cele vreo 1.000 câte au mai rămas în Transilvania, dacă nu se iau măsuri serioase şi grabnice. Cu ele dispare şi vechea pictură şi adeseori şi vechile obiecte de cult, mobilierul şi amănuntele. Câte au dispărut fără să ni se fi păstrat o fotografie, un desen, fiind astfel pierdute pentru ştiinţă! Cauzele acestei dispariţii sunt: 1. crescând satele, ele au devenit neîncăpătoare; 2. există o mentalitate falsă în popor şi chiar la unii intelectuali, că ele ar însemna ceva inferior, o dovadă a sărăciei; 3. sătenii afirmă că nu se mai găsesc bârne atât de lungi şi masive azi, nici chiar lemn pentru şindrilă corespunzătoare, apoi generaţia de azi nici nu mai este capabilă de a lucra ca în vechime, a construi ceva egal, a sacrifica atâta timp pentru sculptura uşilor şi a amănuntelor del a turn etc. Ce e de făcut? Este o datorie a conducătorilor bisericeşti şi a intelectualilor a impune un respect mai mare faţă de aceste vechi comori de artă, dispreţuite de necunoscători şi a ajuta conservarea lor, fiindcă nu în toate satele ele au devenit neîncăpătoare. Comisiunea Monumentelor Istorice are datoria de a le declara monumente istorice şi a îngriji conservarea lor”, scria istoricul de artă în anul 1941.

Coriolan Petranu oferea recomandări celor care urmau să restaureze vechile edificii. De-a lungul ultimelor decenii în puține cazuri autoritățile au ținut cont de ele. „Pentru a împiedeca restaurările, alterările, măririle contrare tradiţiei, necorespunzătoare stilului, se impun următoarele: 1. Să nu se permită in viitor ca o biserică de lemn să fie acoperită cu ţiglă, tinichea, eternită, nici la turn, nici la acoperiş, ci cu şindrilă;  2. Să se împiedece ca arcadele galeriei turnului să fie înlocuite cu ferestre, cu ori fără obloane; 3. Să nu se permită tencuirea exterioară ori interioară a clădirii, deoarece aceasta, ca şi tinicheaua şi ţigla răpesc caracterul arhitecturii în lemn, puritatea materialului. Tencuiala în Ioc să conserve lemnul îl coace. Pentru a împiedeca pătrunderea frigului, interiorul se poate căptuşi cu scânduri (fără insă a acoperi pictura murală); 4. Să se împiedece văruirea pereţilor, uşilor, ferestrelor şi inscripţiilor, fiindcă şi aceasta denaturează caracterul lemnului, adecă puritatea materialului şi îngreunează ori face imposibilă cetirea inscripţiei şi ornamenticei; 5. Să se împiedece tăierea cu scop de a mări uşile şi ferestrele vechi, mici ca dimensiune, deoarece acestea contribuie la penumbra mistică, iar mărirea lor este dăunătoare pentru ştiinţă şi denotă lipsă de respect faţă de munca înaintaşilor; 6. Să nu se îndepărteze ferul şi sticla veche dela ferestre”, informa autorul în 1941.

Acolo unde numărul sufletelor a crescut şi biserica a devenit neîncăpătoare, ea poate fi mărită fără a i se schimba însă construcţia, forma, proporţia dintre turn şi corpul bisericii. Coriolan Petranu făcea cunoscute avantajele construcțiilor din lemn „material viu, preietenos, ieftin și durabil”. În județul Hunedoara, tradiţia lemnului se continuă şi azi, din nefericire însă modificată, prin modernismul venit dela oraşe, ucigător de stil şi de puritate materială, scria istoricul.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × doi =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
DE CĂPĂTUIALĂ. Şefii PSD ai judeţului scot la concurs postul lui Sălan Jnior         ÎN ANUMITE CONDIȚII. Restanțierii din Deva pot scăpa de plata penalităților         Drumarii se întorc după trei luni pe șantierul șoselei Hunedoara – Călan         Accident soldat cu doi morți pe Autostrada A1, între Deva și Ilia         Accident cu mașina Poliției         Incendiu puternic la o casă din satul Baldovin         Razii ale Poliției TF în gările din județ         Spărgători de locuințe prinși în urma unor descinderi         Biciclist lovit de mașină, în Hunedoara         Concert de muzică rock în Parcul Cetăţii Deva         Prins la furat pe șantierul căii ferate         Arme confiscate în Lupeni         Prostituată jefuită pe centura Devei         Avram Iancu a renunțat la visul de a deveni președintele României         Lansare de carte. Albumul fotografic „Oameni și locuri. Comuna Luncoiu de Jos”         APA PROD SA, UN SCANDAL FĂRĂ SFÂRŞIT. Preţul apei, cea mai recentă răfuială politică între PNL şi PSD Hunedoara         ATENȚIE LA NEATENȚIE. O pensionară a fost lăsată fără o importantă sumă de bani         LA PETROȘANI. Un șofer beat a lovit două mașini         Parcul Corvin, simbolul neglijat al Hunedoarei         DN 68 A, șoseaua dezastruoasă care dublează „autostrada – muzeu”