Cum a ajuns Retezatul primul parc național al României

Acum opt decenii o sută de kilometri pătrați din ținutul Retezatului deveneau primul parc național al României. Alexandru Borza și Emil Racoviță, doi dintre marii savanți ai românilor au militat pentru protejarea, prin lege, a întinsei rezervații.

„Retezatul! Puţine nume de munte evocă impresii mai profunde de pribegii turistice, naturaliste şi vânătoreşti. Rar un masiv muntos care să te vrăjească mai mult cu peisagiile, de cea mai autentică sălbătăcie, să te fascineze mai tainic prin florile-i rare, prin gâzele minunate, vânatul extraordinar şi mai ales prin neîntrecutele fenomene glaciale: căldări, custuri, iezere, morene etc. În acest gigantic sanctuar al naturii cu o întindere de cel puţin 100 kilometri pătraţi vor admira şi studia minunele creaţiunii concentrate aici parcă din adins, generaţiile actuale şi viitoare de naturalişti, turişti din ţară şi de peste hotare, atraşi de faima Retezatului. Aici îşi va face educaţia patriotică şi tinerimea care va sorbi în aceşti munţi aerul de libertate lăsat moştenire de Craiul Decebal, şi îşi va umplea sufletul de mândrie cunoscând acest petec de pământ unic în felul său, simbol al bogăţiilor noastre naturale: Retezatul”, scria Alexandru Borza, în descrierea „Retezatul”.

Retezatul a fost declarat parc național din 1935, însă legiferarea statutului său a mai durat câțiva ani. În 1939, revista „Carpații” a publicat harta celor 40 de arii naturale protejate din România, care cuprindea parcul național și alte 39 de rezervații. „S’a legiferat, în sfârşit! chestia importantă a Monumentelor Naturii; există o Comisie, bine alcătuită, de oameni zeloşi să lucreze desinteresat şi cu spor; s’au înfiinţat deja câteva rezervaţiuni interesante; se observă chiar în năpraznicul „deşert” al indiferenţei generale, câteva mici „oaze” de pricepere şi preocupare pentru ocrotirea bogăţiilor obşteşti acum distruse nesăbuit de simple interese personale şi de egoisme puţin respectibile. Şi totuşi chestiunea Monumentelor Naturii este cu totul nouă la noi în ţară şi complet necunoscută presei, administraţiilor şi publicului. Mă tem foarte serios de <<Rezervaţii politice>>, de „Monumente ale Naturei electorale”, de parcelarea patriotică a Parcurilor naţionale în favoarea alegătorilor, de exproprierea ca <Monument al Naturei > de terenuri netrebnice, aparţinând partizanilor de Club, şi alte asemenea pocituri <sociologice>”, scria Emil Racoviță, în 1939, potrivit revistei Carpații.

Profesorul Andrei Popovici Bâznoșanu explica, în aceeași revistă, în anul 1940, de ce au fost necesare înființarea parcuui național și a rezervațiilor naturale. „În ţara noastră ideea monumentelor naturii şi protecţia lor e de dată recentă. Din public se auzeau de mult proteste contra distrugerilor fără socoteală a pădurilor, contra distrugerii prin vânat a multor păsări, contra distrugerii prin pescuit a păstrăvului şi câte altele. Organele de stat prin legile de protecţie a pădurilor, prin legea vânatului, prin legea pescuitului, au pus oarecare stavilă. Rămâneau însă neapărate multe monumente ale naturii, multe comori ştiinţifice de plante şi animale, multe peisagii unice în lume. Imediat după războiul de întregire şi aproape concomitent d-na Eliza Brătianu, o mare îndrăgostită de natură, d-l Haret, d-nii profesori Al. Borza şi Racoviţă de la Universitatea din Cluj, d-l profesor M. Guşuleac de la Universitatea din Cernăuţi, d-l profesor Gh. Zotta dela Universitatea din Bucureşti şi cel ce scrie aici, în calitate de preşedinte al Societăţii Naturaliştilor din România, au dat alarmă, au pus în cunoştinţă autorităţile şi prin scris, prin conferinţe, prin congrese, au cerut să se voteze o lege pentru protecţia naturii, ceea ce s’a împlinit abia în anul 1930, datorită d-lui profesor Al. Borza — care e sufletul mişcării de protecţia naturii în România…”, scria autorul.

Parcul Național Retezat se întinde în prezent pe aproape 40.000 de hectare, impresionează prin numărul mare de lacuri glaciare, peste 50, și este considerat un adevărat tărâm sălbatic al Europei.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Bărbat întors din Scoția, rătăcit în Ținutul Pădurenilor, după ce căutase Moldova cu GPS-ul         Tragedie în satul Totești. Un bărbat a murit strivit de o conductă de gaz         A murit Costel Alic         Centrul cultural, clădirea IPH și bisericile din Deva – iluminate arhitectural         Cetatea Deva și Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”, iluminate în culorile Tricolorului, de ziua Unirii!         Bilanțul Inspectoratului de Poliție al Județului Hunedoara pe anul 2019         Hora Unirii la Biblioteca Județeană         Marius Surgent, președinte ALDE Hunedoara: Legea privind preluarea personalului SMURD de către ISU va fi supusă din nou dezbaterii parlamentare         Acţiune cu efective mărite a poliţiştilor rutieri, în vederea reducerii riscului rutier         Atenție pe ce puneți toporul! Poliția a descins la tăietorii de lemne         Magistrați nemulțumiți. Decizie importantă luată de Adunarea Generală a Judecătorilor din Tribunalul Hunedoara         Primarul Devei, ţinta unei manipulări ordinare de tip ONG         Percheziţii în județul Hunedoara, la suspecți de proxenetism         Povestea tezaurului cărbunarilor, comoara din Sarmizegetusa Regia         Cursa „nebună” a unui tânăr pe bulevardele Devei. Șoferul era drogat și nu avea permis         Lăpugiu de Sus – 580 de ani de la prima atestare documentară         Carne de curcan suspectă de gripă aviară, pe galantare din județ         Cei mai buni dintre cei buni în competiție         Dezbatere publică pe bugetul municipiului Hunedoara         Hoții au făcut praf o biserică din Vulcan. Alte două lăcașuri au fost călcate de spărgători