Cum a ajuns Cerna, râul simbol al Hunedoarei, una dintre cele mai murdare ape

Râul Cerna a rămas una dintre cele mai murdare ape din judeţ, pe cei aproape zece kilometri în care traversează municipiul. Localnicii se plâng de cantitatea mare de gunoaie deversată în albia Cernei, însă de cele mai multe ori tot ei sunt vinovaţi pentru poluarea râului.

În luna iulie, la cea mai recentă acţiune de ecologizare efectuată de angajaţii primăriei, au fost adunaţi aproape 20 de saci de deşeuri menajere din râu, în zona fostei uzine de preparare de la intrarea în Hunedoara. Un camion a fost încărcat cu deşeurile strânse din „covorul” format în dreptul unui trunchi de copac prăbuşit în apă.

În Centrul Vechi, malurile râului sunt ecologizate mai des, astfel că apa rămâne curată, dar în aval, pe porţiunea în care Cerna desparte cartierele Hunedoarei de zona industrială a municipiului, se transformă într-o întinsă haldă de gunoi. Canalul Cernei a devenit locul unde mulţi hunedoreni scapă de deşeurile menajere.

Pe malul apei, pot fi văzute mormane de cabluri lăsate, unele de mai mulţi ani, de hoţii de fier vechi şi cupru din fostul combinat, bucăţi din piese industriale distruse de hoţi, moloz, cauciucuri. Potecile sunt acoperite de bălării, iar în unele locuri Cerna emană mirosuri grele, de la scurgerile dejecţiilor din gospodării. La ieşirea din Hunedoara, malurile ei sunt ocupate de barăcile unor localnici, care în acelaşi timp folosesc râul ca groapă de gunoi. Apele rămân poluate în zona combinatului siderurgic şi abia după ce părăsesc oraşul se limpezesc.

Păstrăvii din Cerna

Cerna a păstrat şi locuri în care poluarea şi mizeria sunt mai puţin resimţite. Deşi pescuitul este interzis, unii localnici susţin că au prins păstrăvi de mărimi considerabile în râul Hunedoarei. Cerna izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă, alimentează Lacul Cinciş din vecinătatea Hunedoarei, traversează municipiul şi se varsă în râul Mureş, la marginea Devei. Cerna este unul dintre cele mai importante râuri ale judeţului Hunedoara, având o lungime de peste 70 de kilometri, pe cea mai mare parte a ei traversând zona de munte a Ţinutului Pădurenilor. Are afluenţi pârâurile Cernişoriţa, Negoiul, Valea Bălţii şi Vălăriţa, înainte de a forma lacul de acumulare, apoi Valea Govâjdiei şi râul Zlaşti, între Cinciş şi Hunedoara, iar în aval de municipiu Petacul, Valea Cristurului şi Valea Ursului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 − 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
O piesă deosebită din colecțiile Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie         Au început lucrările de anvelopare la Blocul 79, strada Bejan, din Deva         Drumul Cerbăl – Socet intră în șantier         Situația cazurilor COVID-19 la unitățile din subordinea CJ Hunedoara         DN 7 A a intrat în reparații         Povestea viaductelor „gemene” de pe vechea cale ferată Deva – Brad         Accident mortal în Petroșani, pe trecerea de pietoni         Doi hunedoreni trimiși în carantină după ce nu au respectat măsurile de autoizolare         Polițistul Florin Bolosin, trecut în rezervă. Ce spune despre munca în Poliție         A fost reluată susținerea probei practice a examenului pentru obţinerea permisului de conducere         140 de ani de la înființarea Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara         Accident rutier pe Autostrada A1 Deva – Sebeș         Parcare nouă, construită la Spitalul municipal Hunedoara         Bugetare participativă: START VOT pentru ideile devenilor         Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Deva a fost deschis integral         Opticline Dr. Angelescu – Inițiativă dedicată medicilor din Spitalul Deva         Ce măsuri s-au luat în Hunedoara, înainte de întoarcerea elevilor la școală         Un muzeu al trenulețelor se deschide în Hunedoara         Lemne expediate ilegal de o firmă din Orăștie         Povestea unui inel deosebit, descoperit la Micia