Turismul de aventură, o mină de aur. Dezvoltarea raftingului pe Jiu ar putea aduce comunităţilor milioane de euro!

Turismul de aventură poate aduce unei comunităţi milioane de euro, iar Jiul este printre cele mai bine cotate râuri, la nivel naţional, pentru practicarea sporturilor nautice. Sunt peste 10 operatori ocazionali de rafting, dar incertitudinea legată de debitele de apă necesare face ca să nu putem vorbi despre operatori permanenţi sau despre dezvoltarea acestei activităţi.

rafting2Autoritatea Naţională pentru Turism şi Asociaţia Green Adventure vor să dezvolte şi să promoveze, în acelaşi timp, sporturile nautice pe râurile din România, cu precădere raftingul. Iar pentru acest lucru este nevoie urgentă de identificarea soluţiilor pentru a asigura operatorilor din turism de aventură condiţiile optime pentru desfăşurarea acestor activităţi. La nivel naţional sunt cinci râuri cu potebţial mare pentru practicarea raftingului, iar în top se află Jiul. Potrivit datelor oficiale, traseul practicabil pe râu, în condiţii de white water clasa 2 -3+, este de 20 de kilometri, adică porţiunea de pe Defileul Jiului. Sunt acum mai mult de 10 operatori ocazitionali de rafting pe acest rău, însă niciunul permanent şia sta din cauza incertitudinii lipsei de apă. Turiştii apreciază condiţiile de rafting de pe Jiu, iar cei care vor să dezvolte acest sport de aventură spun că în acest moment putem vorbi despre mai mult de 200 de turişti pe weekend, aduşi de firmele de rafting în perioada ploioasă. Potenţialul este, însă, mare, iar numărul de turişti poate creşte pe toată perioada sezonului, respectiv martie-octombrie, astfel că se poate ajunge şi la peste 1000 de turişti/wekeend, dar şi şi la apariţia de baze permanente de rafting în această zonă. Alături de Jiu, raftingul se mai poate practica în condiţii bune pe râurile Buzău, Cerna (Herculane), Crişul Repede şi Bistriţa. Cei acre au lansat invitaţia la dezvoltarea turismului nautioc spun că toate cele cinci râuri menţionate înregistrează în perioada de vârf, împreună, 1.000 de turişti pe week-end, însă, spun aceştia, numărul lor ar putea totaliza 3.500 – 4.000 de persoane. „Lipsa constantă de apă, un program public de uzinare a apelor din baraje, precum şi dialogul inexistent cu autorităţile de reglementare fac, în acest moment, aproape imporobilă dezvoltarea pe termen lung a acestor activităţi. Şi asta în comparaţie cu Bosnia, Bulgaria, Slovenia sau Muntenegru unde, un singur râu reprezintă o industrie de milioane de euro. Un exemplu concret îl constituie râul Soca din Slovenia, unde activităţile adiacente turismului de aventură au adus oraşului Bovec aproximativ 200 de milioane de euro”, arată cei de la Green Adventure.

Adrenalină la cote maxime

În rafting, coborârea se face cu bărci pneumatice speciale, de până la 12 persoane, la care se adaugă obligatoriu un instructor. Valea Jiului este considerată de mulţi cea mai spectaculoasă zonă de rafting din România. Jiul are debit mare începând din primăvară până în toamnă, iar peisajul este spectaculos. Râul Jiu, în Defileul pe care l-a săpat între Munţii Vâlcan şi Parâng, de la Livezeni la Bumbeşti Jiu, este sectorul în care practicarea activităţilor de rafting se poate face în cele mai bune condiţii din ţară şi în cea mai mare perioadă a anului, din lunile martie/aprilie şi până în octombrie, cu o eventuală pauză in lunile iulie – august ale anilor mai secetoşi. Iar atracţii sunt suficiente pentru cei care se încumetă să se aventureze cu barca pe apele Jiului. Astfel, accesul este uşor chiar şi cu maşinile, traseul acvatic are o lungime totală de câţiva kilometri, iar cascadele, săritorile, meandrele şi viteza mare a apei asigură toate condiţiile pentru o activitate pentru care turiştii s-ar întoarce oricând.

 

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru × patru =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
ASEDIAŢI DE EVENIMENTE. Garda Cetăţii în acţiune fitness în aer liber la Cetatea Deva         „SCÂRŢ-SCARŢ” PÂNĂ VINERI. Primarul Devei păsuieşte gunoierul cu trei zile         SĂRBĂTOAREA MOŢILOR. Sâmbătă începe Târgul de Fete de pe Muntele Găina         PARLAMENTUL EUROPEAN. Siegfried Mureșan cere aderarea României la spațiul Schengen         Castelul Corvinilor va intra în șantier în luna august         INVESTIȚIE Ce localități din Hunedoara vor fi racordate la noua rețea de gaze naturale         Sistem de supraveghere video pe străzile Simeriei         Autostrada Lugoj – Deva. Cele mai recente imagini aeriene de pe Loturile 3 și 4. Cât mai e de lucru         Emblema de onoare a M.A.I. conferită unui jandarm hunedorean         BINE CĂ N-A VENIT MADONA! Nedeia Vulcăneană l-a prins pe Ile Primarul cu closetul „pe vine”         Grădină urbană pe fonduri UE în zona Grigorescu         O tură de o zi, pe aici, pe-aproape: Deva – Râpa Roșie – Alba Iulia – Ampoița – Giardini di Zoe         Contracte de 15 milioane de euro. Cele mai vizitate monumente istorice din Hunedoara reabilitate pe fonduri UE         CJH PROMITE – PRIMĂRIA DEVA FACE. Chinezii deschid o fabrică de mobilă la Deva         Gara de poveste a municipiului Brad, în șantier de aproape trei ani. Lucrările nu sunt finalizate         Un motociclist a fost lovit de un autocamion pe șoseaua Deva – Lugoj         Ramona Mănescu, propunere ALDE pentru postul de ministru la Externe         Tragedie în Deva         Dosarul electronic la Tribunalul Hunedoara         Patru hunedoreni anchetați pentru braconaj