Peştera Bolii: „caria” de Jurasic, adăpost pentru mărfuri egeene şi siriene, devine sală de concerte

Turiștii care circulă pe DN66, ruta Haţeg – Petroşani, au la îndemână unul dintre obiectivele turistice de excepţie ale judeţului: Peştera Bolii. Împresionanta „carie” de Jurasic, cu o deschidere de 45 de metri, este situată la numai un kilometru de şoseaua principală şi poate fi vizitată în orice anotimp, fără să  fie necesar echipament special.

Peştera voievodului Bolia

Specialiştii îi spun carstul barelor calcaroase pentru că „zidurile” naturale din calcar au fost, practic, străpunse de torenţii vijelioşi ai muntelui. Peştera Bolii este printre puţinele din ţară care poate fi parcursă, graţie apelor curgătoare care o străbat, de la un capăt la altul. Istoricii spun că numele peşterii provine de la Familia Bolia, care este menţionată pentru prima oară în anul 1.404 într-un act de donaţie al regelui Sigismund. Prin acesta, voievodul Bolia din Zarand primea proprietăţi de pământ şi păduri în zonă. Sebastian Stanca susţine că „ţinutul şi peştera au fost locuite de oamenii timpurilor preistorice ”, dimensiunile uriaşe ale peşterii putând adăposti un întreg trib, conform informaţiilor din „Monografia istorico-geografică a localităţii Petroşani”, lucrare premiată de Academia Română. Arheologii au descoperit aici mărgelele şi vase din lut, dar şi unelte din piatră şi os începând din perioada Paleoliticului. Reprezentanţii Asociaţiei Petroaqua, organizaţie de ecologie şi intervenţii în caz de inundaţii care are în administrare Peştera Bolii, spun că primele date despre această peşteră ne sunt furnizate de în anul 1838 de M.J. Ackner. Potrivit cercetătorilor, Peştera Bolii a oferit adăpost inclusiv pentru mărfurile aduse de negustorii porniţi de la Marea Egee şi Siria şi vândute apoi la Appullum şi Potaissa, unde erau cantonate legiunile a XIII-a Gemina şi legiunea a V-a Macedonica.

Turist în peştera Bolii: un Iona modern

Peştera, sub forma unui tunel cotit, a fost săpată în vechile calcare Jurasice ale Dealului Bolii de către pâraiele Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 m. De la intrare până la ieşire (insurgenţă şi resurgenţă), peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri. Mai mult, peştera înregistrează o diferenţă de aproape trei metri între intrarea superioară şi cea inferioară. „Poarta mare” a peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri. Dacă aţi intrat în adâncuri, aşteptaţi-vă la deschideri ample care vă vor aminti de pântecul unei balene, căci înălţimea terasei de sus are nu mai puţin de 45 de metri şi include o scenă pentru concerte, căci peştera oferă un spaţiu de o acustică extraordinară. Cândva, peştera, intens vizitată astăzi, adăpostea lilieci. Chiar existenţa guanoului – excrementele lăsate în urmă de lilieci în adâncul peşterii – confirmă prezenţa unor astfel de colonii.

Numărul vizitatorilor ar putea ajunge la câteva mii

Sute de turişti au vizitat, deja, peştera, până la intrarea elevilor în vacanţa mare, iar numărul acestora ar putea ajunge la câteva mii până la sfârşitul anului. Administratorii peşterii, reprezentanţii Asociaţiei PetroAqua, spun că micuţii cu probleme de sănătate, cu nevoi speciale, elevii care vizitează peştera în timpul săptămânii «Şcoala Altfel» sau celor care provin de la şcolile din zonă nu au plătit taxă de intrare, care e numai 5 lei, iar pentru elevi şi alte categorii speciale preţul e la jumătate, deci 2,5 lei. Sumele încasate de reprezentanţii organizaţiei merg către întreţinerea instalaţiei de iluminat, a podurilor, dar şi a curăţeniei în peşteră. „De când sunt icoanele în subteran (icoana apărută natural pe peretele peşterii, care-o înfăţişează pe Sfânta Fecioară, dar şi icoana Sfintei Varvara, protectoarea minerilor), parcă oamenii dovedesc mai mult respect, cu toate au fost cazuri când turiştii au aruncat înăuntru mucuri de ţigară”, afirmă preşedintele asociaţiei PetroAqua, Imre Szuhanek.

Jupâneasa şi viteazul Lup Alb

Numele pârâului care străbate peştera provine de la frumoasa legendă a Jupânesei. Povestea ei spune că în vremuri de demult stăpâna pământurilor era o domniţă căreia oamenii-i spuneau Jupâneasa. Gătită tot timpul, „puţin cam rea şi trufaşă”, domniţa îşi dorea în taină, ca iubitul ei, chemat la luptă de Lupii Albi (preoţii dacilor, transformaţi după moarte în lupi), să se întoarcă de grabă din razboi. Frumoasa Jupâneasă cobora în peşteră la icoana Sfintei Fecioare Maria, apariţie misterioasă în stanca peşterii care poate fi văzută şi astăzi de turiştii care coboară în adâncuri, rugându-se să-i arate drumul pe care să ajungă din nou la iubitul plecat. Înduplecată de rugăminţile fierbinţi ale Jupânesei, Fecioara Maria a transformat-o pe frumoasa domniţă pe aceasta într-un pârâu care curge cu repeziciune la vale, în căutarea tânărului după care tânjea jupâneasa.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 2 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
CJH PROMITE – PRIMĂRIA DEVA FACE. Chinezii deschid o fabrică de mobilă la Deva         Gara de poveste a municipiului Brad, în șantier de aproape trei ani. Lucrările nu sunt finalizate         Un motociclist a fost lovit de un autocamion pe șoseaua Deva – Lugoj         Ramona Mănescu, propunere ALDE pentru postul de ministru la Externe         Tragedie în Deva         Dosarul electronic la Tribunalul Hunedoara         Patru hunedoreni anchetați pentru braconaj         Mircea Lucescu a revenit în Hunedoara. Ce a dezvăluit antrenorul legendar al echipei Corvinul         Dacfest 2019, la poalele Măgurii Uroiului         Primăria Deva primește fonduri UE pentru reabilitarea „Palatului” Cetății Devei         Carmen Hărău: „Românii trebuie să știe!”         Autostrada Lugoj – Deva. Ce se întâmplă pe Lotul 3         Moştenirea dregătorului Potecă, mătrăşită după cinci ani         Primăria Deva caută teren pentru ghetoul de la „Porcărie”         Tragedie în Petroșani         Lucrările de reabilitare a podului rutier peste râul Strei au fost scoase la licitație publică         Accident feroviar în apropiere de Brad: un șofer a tăiat calea trenului         Zona periculoasă a DN 66, dotată cu parapeți         Vladimir Brilinsky, lăsat de șefii CJ în afara Sarmizegetusei Regia         Tânăr condamnat pentru trafic de droguri după ce a vrut să se îmbogățească prin „darknet”