Oamenii care fac din cioburi de istorie atracţii muzeale

Sute de ore de muncă migăloasă petrec experţii din secţia de Restaurarea a muzeului devean, pentru a readuce la strălucirea de odinioară obiecte de mii de ani vechime, sau a cărţilor extrem de valoroase dar distruse trecerea timpului

Majoritatea obiectelor de patrimoniu care sunt vizionate de mii de turişti anual în expoziţiile organizate de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) din Deva, trec înainte de a fi expuse publicului prin laboratoarele Secţiei de Restaurare, Investigaţii şi Conservare din cadrul instituţiei.

O „a doua viaţă” pentru obiecte

În mâinile îndemânatice ale experţilor, fragmentele de obiect, acoperite de pământ depus în mii de ani sunt aduse la strălucirea de odinioară, iar cărţile extrem de vechi şi valoroase, deteriorate de anii grei, sunt tratate şi întregite. Este o muncă migăloasă, care durează de la săptămâni, la luni de zile, pentru un singur obiect. “Secţia de restaurare se compune din Laboratorul de restaurare ceramică, Laboratorul de restaurare metal şi Laboratorul de restaurare hârtie şi carte veche. Toate materialele arheologice provenite de pe şantierele arheologice se depun în Camera de Carantină, unde sunt sortate, examinate, cercetate şi fotografiate. În urma investigaţiilor se stabileşte natura şi felul depunerilor de pe obiectele de patrimoniu intrate în restaurare şi repartizarea acestora către laboratoarele specifice”, spune Ioana Popiţiu (foto), şef al Secţiei de Restaurare, Investigaţii şi Conservare din cadrul MCDR.

Laboratorul de restaurare ceramică. Obiectele arheologice intrate în laborator sunt selecţionate şi supuse unui tratament diferenţiat, mecanic sau chimic, în funcţie de natura depunerilor. Apoi fragmentele de obiect sunt selectate şi lipite cu un adeziv special, reconstrucţia vaselor începînd de la bază, spre buză. Completările lacunelor se fac cu un ghips de modelaj, după care urmează finisarea în tehnică manuală. După finisare, vasele intră în conservare.

Laboratorul de restaurare metal. Obiectele pe suport metalic care intră în procesul de restaurare, în general sunt supuse unor proceduri standardizate în funcţie de suportul metalic din care sunt confecţionate: fier, bronz, argint, plumb sau aur. Pentru fiecare obiect urmează un tratament individualizat din care face parte curăţarea chimică sau mecanică. Apoi fragmentele de metal sunt stabilizate, consolidate, întregite şi conservate.

Laboratorul de restaurare hârtie. Înainte de a fi restaurate, cărţile vechi sunt dezinfectate prin termoterapie în mediu de formaldehidă, timp de două zile, perioadă în care orice bacterie existentă între filele cărţii este anihilată. Dacă sunt foarte deteriorate, cărţile sunt desfăcute din legături şi se lucrează pe fiecare filă în parte. Acestea sunt spălate şi stabilizate cu o soluţie specială pentru conservare. Partea lipsă a foilor de carte veche sunt “completate” cu hârtie japoneză sau văl, pe fiecare coală în parte, după care urmează uscarea. Este o muncă foarte migăloasă care se finalizează cu introducerea fiecărei file de carte la presă după procesul de restaurare.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru + 16 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Mircea Moloț: „Valea Jiului s-a oprit pe drumul către dezvoltare”         Turistă accidentată în zona Bucura, din Masivul Retezat         Ani grei de închisoare pentru un recidivist din Petrila         Cum arată șantierul drumului județean Hunedoara – Călan         Bazinele cu apă minerală de pe Valea Mureșului         Ce trebuie să știe turiștii care vor să urce în Retezat cu mașinile, spre Poiana Pelegii         Tânără tâlhărită de fostul prieten, cu 20 de ani mai mare decât ea         Muzeul mineritului a fost restaurat cu fonduri UE         ADR VEST. Școală din Uricani modernizată cu fonduri UE         ORĂȘTIE. Podul care nu mai leagă comunitatea, ci o desparte         6 august 2020. Omagiu minerilor din Valea Jiului         Ziua Minerului. Povestea revoltei muncitorilor de la Lupeni – 1929         Furturile din Mina Paroșeni nu au leac         Unde trebuie purtată masca de protecție, în municipiul Hunedoara         Conducerea Consiliului Județean Hunedoara solicită măsuri urgente pentru a pregăti unitățile medicale         Sarmizegetusa Regia, vizitată cu masca de protecție pe față         Tineri reținuți în Călan, după ce au tâlhărit un bărbat aflat sub influența băuturilor alcoolice         Cascada Clocota și Germisara, reperele stațiunii Geoagiu Băi         Copil de 6 ani rănit într-un accident pe DN 66. Familia s-a răzbunat pe șofer și pe echipajul medical         Cum a fost înființat Muzeul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara