Nu tot ce-i mult e și bun. Produsele tradiționale românești sunt încă Cenușărese

În ciuda faptului că, în scripte tulburi, România are înscrise cam 4.400 de produse tradiționale, în realitate cei care respectă rețetele tradiționale și folosesc materie primă sănătoasă sunt foarte puțini. O speranță ar putea fi reatestarea produselor tradiționale, proces prin care ar putea fi eliminate produsele contrafăcute.

traditional

Și din județul Hunedoara, până acum, au fost înscrise în Registrul Național al Produselor Tradiționale câteva zeci de produse declarate drept rezultat al rețetelor cu tradiție și al materiei prime de calitate din zonele respective. Cu toate acestea, se pare că lucrurile nu sunt tocmai în regulă, unii producători folosind noțiunea de „produs tradițional” doar pentru a crește prețul, folosind materie primă luată de-aiurea, de slabă calitate, dar și aditivi alimentari și coloranți artificiali, interziși atunci când e vorba de astfel de produse.

Produse tradiţionale, a doua „vămuire”

Necazul producătorilor necinstiți ar putea veni acum, deoarece, conform unui ordin privind atestarea produselor tradiționale, până spre mijlocul lui septembrie se va face reatestarea produselor. Numai că, în stil românesc, este posibil să se întâmple ceea ce s-a întâmplat și până acum: să nu verifice nimeni dacă produsele tradiționale respectă regulile.

Tradițional și contrafăcut, la grămadă

traditionalEmil-Parau-sitePentru a lămuri puțin lucrurile, am discutat cu un vechi producător de produse într-adevăr tradiționale, din Valea Jiului, Emil Părău. Produsele înscrise de acesta ca tradiționale sunt brânza Burebista, cârnații de oaie Straja-Lupeni, sloiul Montana și binecunoscutul păsat momârlănesc. Concluziile lui Emil Părău sunt triste. „Nu există, deocamdată, niciun avantaj în faptul că înscrii produse sută la sută tradiționale. Am crezut că ar fi un avantaj participarea la târguri de produse tradiționale, dar acolo, în foarte multe cazuri, nimeni nu-ți verifică atestatul de producător, astfel încât poate vinde cam oricine, orice. Cine cu cine concurează? Produsele tradiționale nu se pot produce în regim industrial, nu poți să spui că faci trei tone de produse pe zi folosind resurse din zonă, doar dacă folosești alte metode decât cele tradiţionale”, ne-a explicat Emil Părău.

Trucuri care pun în pericol sănătatea

Producătorul mai spune că cei care cumpără nu prea mai au încredere, pentru că au văzut deseori că eticheta tradițional poate ascunde produse de proastă calitate. Astfel, puțini știu că un soi de brânză foarte ieftină, care se vinde în piețe cu 12-14 lei, este cumpărată en gros cu patru lei kilogramul din import, dar nu are nicio picătură de lapte în ea, ci doar chimicale.

„Noi avem oile noastre, facem brânză după rețetă veche de pe vremea dacilor, cumpărăm porumb doar de la țăranii care nu folosesc chimicale, nu vrem să păcălim oamenii. Acum, produsele tradiționale sunt căutate mai ales de cei care pricep că sunt sănătoase și chiar vin oameni de departe pentru a cumpăra un produs tradițional bine făcut”, a mai spus producătorul din Valea Jiului.

Speranța adevăraților producători de produse tradiționale este legat de  instituțiile abilitate care sunt invitate să-și facă treaba, să controleze,  şi să pedepsească escrocii care vând chimicale pe post de alimente „de casă”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece − 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
SE ÎNTÂMPLĂ ÎN HUNEDOARA. Prima locuinţă protejată pentru victimele violenţei domestice         Ştrandul Municipal din Deva îşi închide porţile         Consiliul Județean cumpără un autocar la un preț uriaș         Angajații de la Castelul Corvinilor acuzați de discriminare         Primăria Deva cumpără teren pentru relocarea romilor din Grigorescu         Primăria Deva cumpără 12 autobuze la mâna a doua         Deva a început încă o campanie de dezinsecţie şi deratizare         SĂNĂTATE. Consiliul Judeţean a alocat Spitalului de Urgenţă peste 300.000 lei         Asistenta tv în ipostaze provocatoare, în curtea mănăstirii Prislop         Cum arată, de fapt, zona în care CNAIR a reclamat fisuri uriașe în Autostrada Lugoj – Deva         Autostrada Lugoj – Deva nu se deschide în septembrie. Probleme grave pe Lotul 3         Un nou episod în dosarul „matriței de la Sarmizegetusa Regia”. Expertiza a stârnit controverse         DUPĂ CINCI ANI, FĂRĂ JUDECATĂ. Procurorii DNA au clasat dosarul preşedintelui Mircea Moloţ pentru abuz în serviciu         Sprijin din partea Episcopiei Devei și Hunedoarei la început de an școlar         REACŢII DUPĂ PICHETAREA PREFECTURII. Uzina Mecanică Orăştie, sub control încrucişat. Urmează DNA?         Florin Oancea, alături de elevii deveni         Viorica Dăncilă a deschis anul școlar la Sântamaria Orlea         Constructorii Lotului 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva au primit o decizie favorabilă în instanță împotriva CNAIR         Prima zi de școală cu DRÄXLMAIER Hunedoara         LA BRAD. Mircea Diaconu, prezent la comemorarea lui Avram Iancu