Lăpugiu de Sus – 580 de ani de la prima atestare documentară

Duminică, 26 ianuarie, de la ora 16.00, la Căminul cultural din satul hunedorean Lăpugiu de Sus, va avea loc un eveniment de suflet.

Fiii satului organizează o emoționantă manifestare intitulată ” Lăpugiu de Sus – 580 de ani de la prima atestare documentară”, intrarea la eveniment fiind liberă.

Program deosebit

Acțiunile cultural artistice de la Lăpugiu de Sus vor debuta cu un moment artistic susținut de elevii școlii primare din localitate. Manifestarea vor continua cu proiecția unui film etnofolcloric despre sat, care începe cu iimagini de la întâlnirea ce a marcat 575 de ani de atestare documentară a așezării, prilej cu care a fost lansată și o valoroasă monografie, semnată de un fiu al satului, dascălul Romulus Urs, profesor de matematică pensionar. Urmează, apoi, prezentarea de datini strămoșești, în principal “Umblatul cu duba”, ansamblul pădurenesc din sat fiind prezent pe numeroase evenimente din țară sau de peste hotare, pe peliculă fiind imotralizate cele de la Muzeele Țarăanului Romîn și, respectiv, al Satului “Dimitrie Gusti”, de la Centrul Cultural Român de la Istanbul ori de la Reuniunea UNESCO de la Baku, în Azerbaijan. Urmează o prezentare a gospodăriei lui Romi Prehario, membru al grupului de colindători, precum și prestațiile dubașilor de la lăcașele de cult ortdoxe din satul învecinat Ohaba, dar și din Lăpugiu de Sus, finalul fiine emoționant, pe acordurile nemuritorului doinitor al pădurenilor, Drăgan Muntean, care spunea că “Nici un dor nu-mi este greu / Ca dorul de satul meu”. Pe final, va fi cântec joc și voie bună, sub genericul “Dragu – mi-i să cânt cu voi”, un concert de muzică populară susținut de Bianca Sârb și Florin Nan, în acompaniamentul formației “Live Music”, condusă de Florin Sârb.

Creatori și păstrători ai culturii populare

Din valoroasa lucrare a profesorului Romulus Urs reiese clar că locuitorii satului Lăpugiu de Sus sunt veritabili creatori și păstrători ai culturii populare. În lucrarea distinsului profesor Romulus Urs, pe lângă aspecte din vechime, sunt reliefate și activități din perioada contemporană, începând cu 1964, când ansamblul din Lăpugiu de Sus participă la un concurs național de dansuri populare, la București, și a ocupat locul al doilea. În 1956 se pune în scenă nunta tradițională pădurenească, care a primit mențiune la nivel național. În perioada anilor ’60, caravana cinematografică care venea periodic în sat prezenta și filme documentare pe anumite teme. “Din bătrâni se aude că a fost difuzat un film documentar intitulat “Ciocârlia”, cu aspecte din viața și obiceiurile lăpugenilor, mai exact “claca la coasă”. Acest film a rulat în toate localitățile din împrejurimi”, arată Romulus Urs în cartea sa. Acest obicei a fost pus în scenă de regretatul învățător Dionisie Urs, tatăl autorului, și interpretat de elevii școlii care acum îi poartă numele, în 1982 primind titlul de cea mai bună reprezentație etnofolclorică din județ. În 1965 și 1967 formația din Lăpugiu de Sus a prezentat spectacole pe Litoral, pe Valea Prahovei și în Capitală, fiind încadrată în Ansamblul Folcloric al Regiunii Hunedoara. Spectacolul din august 1965, de la Teatrul de Vară din Mamaia a fost transmis în direct de postul național de televiziune.

Au reprezentat țara cu cinste

Tot în 1965 o delegație din Franța a realizat un film documentar cu nunta tradițională și alte obiceiuri din sat. În 1966 formația de dansuri din Lăpugiu de Sus câștiga proba de “folclor autentic” în cadrul concursului televizat “Dialog la distanță”, dintre regiunile Cluj și Hunedoara. Apoi în vara lui 1969, obiceiul de nuntă de la Lăpugiu de Sus, participă, în cadrul Ansamblului Folcloric al Județului Hunedoara, la Festivalul de Folclor de la Zagreb, din fosta Iugoslavie. Obiceiul de nuntă a fost inclus în gala laureaților, care a avut loc pe marele stadion “Maksimir” din actuala capitală a Croației. Între 1962 și 1977, când s-a desființat ciclul gimnazial, în cadrul școlii din localitate s-au desfășurat numeroase activități artistice, obținându-se rezultate meritorii la nivel județean, mulți dintre elevi ajungând, apoi, artiști amatori în formații de adulți. De-a lungul anilor, activitatea cultural – artistică a fost permanentă în sat, formațiile de dubași și de dansuri populare fiind prezente la numeroase spectacole și festivaluri folclorice desfășurate în județ și în țară, dar și în străinătate.

În patrimoniul UNESCO

O prestație de excepție au avut cei din Lăpugiu de Sus în decembrie 2013, la Baku, unde o ceată de colindători a reprezentat România la la a opta sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Reprezentația lăpugenilor din Azerbaijan a dus la includerea colindatului de ceată bărbătească în România pe “Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității”, realizată de UNESCO.  De asemenea, în decembrie 2014 se consemnează prezența formației de dubași la festivalul “Florile dalbe”, desfășurat la muzee din București, care a prezentat obiceiuri specifice de Crăciun, printre care și strigarea cinstei oferită de gazdă, ce cuprinde colaci, cârnați, vinars și bani. Apoi în decembrie 2016 un grup de colindători s-a aflat în Turcia, în mijlocul comunității de români, prezentând spectacole cu obiceiul colindatului de Crăciun, “umblatul cu duba”, mai exact, într-o acțiune organizată de Institutul Național de Folclor din cadrul Academei Române, sub coordonarea prof. dr. Marian Lupașcu, cercetător științific. Iar povestea frumoasă de la Lăpugiu de Sus continuă…

EXTRA

Dorul

Prof. Romulus Urs

La Lăpugiu-ntr-o grădină

A prins dorul rădăcină,

Pe la casa părintească,

În livada de pe coastă.

 

Pe cărări, pe țarină.

La părău, la vraniță,

Peste tot e plin de dor.

Satul e încântător.

 

Oamenii sunt minunați,

Se-nțeleg ca niște frați.

Peste tot în satul meu

Dorul vine tot mereu.

 

Printre case, pe uliță,

Trecea-apoi pe la portiță.

Pe toți dorul ne-a-ndrăgit

Cu miros de fân cosit.

 

Nu mai pleacă-n altă parte,

Printre noi el se împarte,

Prin pădurile de fag

Dorul bate cu mult drag.

 

Și mă-ndeamnă să nu uit

Locul unde m-am născut.

Dorule, ne-ai dat blândețe,

Ani frumoși și tinerețe.

 

Clipele de neuitat

Le-am trăit aici în sat.

Dorule, ne-ai legănat,

Cu dragoste ne-ai alintat.

 

Am simțit dorul în sat

Și noi nu l-am mai lăsat.

Că nu este-n lume dor,

Chiar dacă ar fi să mori,

Decât plaiul strămoșesc

Cu chemarea : Te iubesc!

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Seceta și MHC-ul au transformat Lacul Cinciș. Ce se întâmplă la bisericile părăsite         Accident produs de un tânăr de 18 ani         Cum este „chinuită” o angajată a CFR, în fața barierelor de pe DN 7, la Simeria         Elev atacat și buzunărit pe holurile unei școli din Deva         Lucrări de modernizare la Stadionul Municipal Deva         Buget 2020. Proiectele Primăriei Hunedoara pentru acest an         AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRĂ. Cum a fost drămuit bugetul Devei         Investiții în fabrica de clăpari din Orăștie         Bărbat lăsat fără bani într-o parcare din Deva         Sportivi din Deva, campioni la o competiție națională de karate         Clipe de groază trăite de o femeie, în scara unui bloc din Hunedoara         Atenuatori de impact noi pe autostrăzile din vestul țării         Poliţia Locală Deva – bilanţul activităţii pe anul 2019         Cenaclul „Amurg sentimental”. Interviu cu Gabriela Alef         Bătaie de joc pe seama unui copilaș de patru luni. Tatăl l-a părăsit, iar mama s-a spălat pe mâini de el         Au trecut 52 de ani de când Deva, Hunedoara și Petroșani au devenit municipii         Eleva de 16 ani din Deva a fost găsită… departe         BUGETARE PARTICIPATIVĂ 2020. Primele 3 idei de îmbunătățire a calității vieții în Deva         DUPĂ INTERVENŢIA PREFECTULUI. Ceferiştii, amendaţi cu 60.000 de lei pentru mizeria de la Ilia         Tragedie pe DN 66, în comuna Pui