FAC CINSTE HUNEDOAREI: Ansamblul din Ciulpăz, la ediţia aniversară de la „Cântecele Munţilor”

La a patruzecea ediţie a festivalului internaţional de folclor de la Sibiu cei din comuna Peştişu Mic se numără printre doar cele patru ansambluri care reprezintă România

În perioada 5 -9 august 2015 la Sibiu se desfăşoară ediţia cu numărul patruzeci a unui festival folcloric de mare anvergură.

La ediţia aniversară de la „Cântecele Munţilor”, aşa cum se numeşte apreciatul festival de la Sibiu, participă, alături de gazde, respectiv „Veteranii – Junii Sibiului”, „Ceata Junilor” şi Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”, şi invitaţi din străinătate, care reprezintă Turcia – Ansamblul Centrului Cultural Yeditepe, Serbia – Ansamblul „Nikola Tesla”, Cipru – „Achna Forest Culture Group”, Germania – Fanfara tradiţională din Althengstett, Ucraina – Ansamblul „Sonekko”, Spania – Ansamblul de cântece şi dansuri din Cieza şi Pakistan – Ansamblul de dansuri şi tradiţii. De asemenea, în această companie select vor mai participa şi patru formaţii din România, acestea fiind „Timișul” – din județul Timiş, Ansamblul căluşeresc „Colelia”, din comuna Vâlcele, județul Olt, Ansamblul „Arcanul” din Suceava – județul Suceava şi Ansamblul de dansuri pădureneşti din Ciulpăz, comuna Peștișu Mic – județul Hunedoara. Reprezentanţii judeţului nostru, o formaţie extrem de cunoscută, vor urca pe scenă sâmbătă, 8 august, în seara dedicată folclorului internaţional. “Este o onoare pentru noi să participăm la acest eveniment internaţional, unde am fost invitaţi de către directorul festivalului, cunoscuta coregrafă Silvia Macrea, pentru evoluţia noastră scenică şi pentru unicitatea portului popular pădurenesc. Vom urca pe scenă alături de ansamblurile din Germania, Pakistan, Ucraina, Cipru şi Spania, noi şi cei din Vâlcea având onoarea de a reprezenta România. Sunt sigur că vom avea o prestaţie foarte bună, care să facă şi mai cunoscute folclorul hunedorean, în special, şi pe cel din Ţinutul Pădurenilor, în special”, a declarat Leorean Casian Voina, primarul comunei Peştişu Mic. Cei din Ansamblul de la Ciulpăz vor prezenta trei dansuri pădureneşti : spicul, joc de doi şi brîul pădurenesc. Alături de aceştia pe scenă va urca şi cunoscutul solist de muzică populară Bogdan Toma, din satul Dumbrava, comuna Peştişu Mic care va interpreta patru melodii din Ţinutul Pădurenilor.

Port popular unic
Portul tradiţional din Ţinutul Pădurenilor (în special cel femeiesc) este considerat cel mai arhaic şi cel mai bine conservat în întreaga ţară şi unul dintre cel mai vechi din Europa. Felul în care îşi încing mijlocul femeile din acest ţinut este unul dintre cele mai complicate şi mai interesante, cu semnificaţii care merg până în perioada neolitică, amintind de urmele unei străvechi arte dacice de prelucrare a metalelor, precum şi de unele rituri şi culturi ale acestora, astăzi dispărute, precum şi ale credinţelor lor, legate puternic de ritualuri ale cultului soarelui. Se spune, chiar, că portul pădurenilor era foarte asemănător cu cel purtat de daci şi coafura femeilor la fel. Costumul femeilor este ornamentat cu mult gust prin modele geometrice încadrate în chenare cu unghiuri drepte şi dezvoltare preferenţială pe verticală. Femeia poartă pe cap o broboadă din giulgiu, brodată, ce atârnă pe spate, aproape până jos. Podoaba capului este o basma de sub care ies simetric două şuviţe de păr în formă de colţi, întărite şi lipite de frunte cu zahăr dizolvat în apă. La gât are salbe, bani sau mărgele. Femeile poartă oprege (înainte şi înapoi), două piese de lână care înfăşoară partea inferioară a corpului, strânse ca o fotă, ce dă un aspect mai zvelt femeii pădurence. Ea este bogată în ornamente cu tăblii late de-a lungul mânecii şi la gura pieptului, cu o cusătură grea şi izbitoare de culori aspre: roşu, negru şi albastru. Cămaşa este împodobită cu modele tradiţionale pe umeri, pe marginea mânecii şi pe piept. Peste mijloc are un brâu ţesut frumos, împodobit cu mărgele, bani şi inele. Peste brâu poartă un lanţ. Pe piept poartă pieptare, iarăşi cu cusături. Peste acestea îşi aruncă, pe umăr, şuba scurtă albă din lână şi cu glugă. Încălţămintea favorită e opinca, la fel ca şi la bărbaţi. Îmbrăcămintea bărbaţilor este mai puţin complicată: o cămaşă de pânză nu prea lungă, cu mâneci largi, legată peste mijloc cu un şerpar. Pantalonii sunt din lână albă şi poartă un pieptar peste care pun “recalul”. Pe cap poartă o pălărie cu bordurile strâmte şi răsfrânte, în picioare opinci, iar pe umăr şuba.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 + 8 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Transport ilegal de lemne         322 de metri cubi de lemne expediate ilegal         Încă două cazuri de coronavirus în România         Patriarhia Română: Măsuri sanitare şi spirituale în timp de epidemie         PLAN PENTRU O SITUAŢIE DE URGENŢĂ. Autoritățile au luat măsuri pentru prevenirea infecțiilor cu coronavirus în județ         TIMP LIBER. Recomandările ZIARUL HUNEDOREANULUI pentru acest week-end         La OpticLine. Cataracta, cea mai frecventă afecțiune a ochilor, are rezolvare         Ce s-a ales de planurile de modernizare a celor 10 șosele turistice din Hunedoara         S-a lansat proiectul de amenajare a trecerilor la nivel a drumurilor naționale cu calea ferată         Măsuri de urgență pentru prevenirea infecțiilor cu Coronavirus în municipiul Deva         Femeie tâlhărită pe o stradă din Petroșani         Lemne confiscate de polițiști, în urma unui control în trafic         Accident pe un bulevard din Deva         Deputatul Marius Surgent a revenit în PNL: “Alianța ALDE – PSD s-a dovedit a fi una toxică pentru noi”         Berbeceanu, mesaj controversat pentru șefii Bisericii Ortodoxe Române, pe tema coronavirusului         Accident mortal la ieșirea din Hațeg. Coliziune între un camion și un autoturism         Primul caz de coronavirus în România         Reparaţii la SJU Deva de peste 1.000 miliarde lei vechi. „Banii ar fi trebuit să ajungă pentru finalizarea lucrărilor”         Interviu. Miron Țic: „Sunt mulţumit că am putut să realizez cele aproape 40 de cărţi pe care le-am scris până acum”         Finanțări nerambursabile pentru proiectele societății civile