Despre plecarea pe drumul fără întoarcere a Mariei Toma Damşa

S-au împlinit trei luni de zile de la trecerea în nefiinţă, pe data de 28 septembrie 2019 a distinsei profesoare Maria Toma Damşa, scriitor membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba Iulia-Hunedoara. Maria Toma Damşa a fost o profesoară şi o personalitate de marcă a învăţământului românesc şi prin aceste cuvinte, vrem să ne exprimăm sentimental dorului din dor, dorul dor şi dorul din dor.

 

 

Fiică de ţărani din satul Hărţăgani, comuna Băiţa, judeţul Hunedoara, tatăl, Avram – cantor ortodox şi tâmplar, mama – Elena, casnică, Profesoara Maria Toma Damşa s-a născut la data de 4 februarie 1936 şi încă din copilărie ,s-a format în atmosfera respectului pentru valorile naţionale şi în credinţa spiritului creştin ortodox. A urmat cursurile primare şi gimnaziale în satul natal, fiind în toţii anii premiantă. A urmat, apoi, cursurile Liceului Pedagogic din Deva între anii 1950-1955, întrerupte un an din cauza „originii nesănătoase”, tatăl fiind declarat chiabur pentru că deţinea o batoză şi 1,80 hectare de teren, iar acest detaliu biografic avea să-i schimbe ceata crugul vieţii. În anul 1965, a absolvit cursurile Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, Facultatea de Limba şi Literatura Română. Încă din tinereţe s-a preocupat de propria-i perfecţionare, obţinând, în anul 1966, gradul al II-lea didactic cu media 10, iar în anul 1971 gradul didactic 1. Intre anii 1955-1968 a fost profesor titular la Şcoala Generală din satul natal, implicându-se într-o serie de activităţi cultural-artistice, iar în anul 1968, a fost cooptată în prima echipă a Inspectoratului Şcolar al judeţului Hunedoara, ca Inspector de limba şi literatura română. În această ipostază, a participat la cursurile de perfecţionare din Bucureşti,Timişoara şi Piatra Neamţ. În anul 1970 a preluat catedra de limba şi literatura română la Liceul Pedagogic din Deva, unde a activat până în anul 1996. Între

anii 1985-1996 a elaborat peste 80 de lucrări pentru obţinerea gradului 1 didactic în învăţământ, la specialitatea de învăţători şi educatoare. Între anii 1993-1996 a activat ca membră în Comisia Naţională de Limba şi literatură română, elaborând programe de studiu pentru elevi, de literatură universală metodică pentru licee Pedagogice. S-a implicat în activitatea culturală a urbei, fiind o prezenţă activă la Societatea de Ştiinţe Filologice – Filiala Deva, a condus cenaclul literar „Lucian Blaga”, a prezentat comunicări la cele şapte ediţii ale Festivalului Internaţional de Poezie ţinut la Deva, la Editura Emia, obţinând numeroase premii cu elevii la concursul naţional „Mihai Eminescu”. A publicat peste 100 de articole, studii, recenzii literare în

ziarele locale, în cele naţionale şi în revistele de specialitate din ţară şi în străinătate.

O activitate prestigioasă a avut Maria Toma Damşa pe plan scriitoricesc. Astfel, a publicat cărţi dedicate elevilor: ,,Literatura pentru copii”, manual pentru clasa a XII-a, licee pedagogice, „Literatura pentru copii”, manual pentru clasa a XIII-a, şcolii  normale, „Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa de copii şi în clasele I şi a – II”, „Activitatea  educativă în învăţământul preuniversitar”, „Dicţionar  englez-românn pentru clasele II- IV”, „Hărţăgani – monografie”, iar ca autoare: „Antologia literaturii pentru copii”, „Eminescu-ecou literar”, „Atentat la lectură”- eseuri cu o prefaţă de Eugen Evu, „Legende”, „Personalităţi ale comunei Băiţa”, „Descrieri şi portrete celebre” – eseuri, „Octavian Paler şi gândirea filozofică”, „Amprente”, „Sălişte Monografie”, „Frumosul rănit de sabia realului”, „Scrieri hunedorene de har”, „Regine şi regine ale literaturii române”,  „Cuvântul care zideşte” – cronici literare. A scris şi a dedicat multe cronici literare scriitorilor hunedoreni, fiind membră a Asociaţiei Scriitorilor Hunedoreni.  A fost o admirabilă colaboratoare a revistei „Amurg sentimental” Bucureşti, în paginile revistei a publicat zeci şi zeci de cronici literare şi alte materiale cu caracter literar. Iată o mare paletă de scrieri literare, atât pentru elevi, cât şi pentru adulţi, scrieri care ne-au făcut mai bogaţi, sufleteşte şi spiritualiceşte, regretând enorm plecarea acestei doamne la cele veşnice.

Maria Toma Damşa a iubit viaţa şi alături de soţul ei Ioan Damşa, Profesor Dr. şi cercetător asiduu cu care a colaborat în mod impresionat, acesta fiind alături de soţia sa, a sufletului pereche. Fie-le ţărâna uşoară şi sufletul printre stele! Dumnezeu, să-i aibă în grijă.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − șapte =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Transport ilegal de lemne         322 de metri cubi de lemne expediate ilegal         Încă două cazuri de coronavirus în România         Patriarhia Română: Măsuri sanitare şi spirituale în timp de epidemie         PLAN PENTRU O SITUAŢIE DE URGENŢĂ. Autoritățile au luat măsuri pentru prevenirea infecțiilor cu coronavirus în județ         TIMP LIBER. Recomandările ZIARUL HUNEDOREANULUI pentru acest week-end         La OpticLine. Cataracta, cea mai frecventă afecțiune a ochilor, are rezolvare         Ce s-a ales de planurile de modernizare a celor 10 șosele turistice din Hunedoara         S-a lansat proiectul de amenajare a trecerilor la nivel a drumurilor naționale cu calea ferată         Măsuri de urgență pentru prevenirea infecțiilor cu Coronavirus în municipiul Deva         Femeie tâlhărită pe o stradă din Petroșani         Lemne confiscate de polițiști, în urma unui control în trafic         Accident pe un bulevard din Deva         Deputatul Marius Surgent a revenit în PNL: “Alianța ALDE – PSD s-a dovedit a fi una toxică pentru noi”         Berbeceanu, mesaj controversat pentru șefii Bisericii Ortodoxe Române, pe tema coronavirusului         Accident mortal la ieșirea din Hațeg. Coliziune între un camion și un autoturism         Primul caz de coronavirus în România         Reparaţii la SJU Deva de peste 1.000 miliarde lei vechi. „Banii ar fi trebuit să ajungă pentru finalizarea lucrărilor”         Interviu. Miron Țic: „Sunt mulţumit că am putut să realizez cele aproape 40 de cărţi pe care le-am scris până acum”         Finanțări nerambursabile pentru proiectele societății civile