Cu cele sfinte pe Facebook. Măicuţele de la Prislop le oferă zilnic credincioşilor „hrană” pentru trup şi suflet

„Dacă nu este pe Facebook, nu există”.  Este una dintre zicalele moderne care sintetizează foarte bine avântul pe care l-au luat reţelele de socializare, în condiţiile în care relaţiile virtuale au depăşit cu mult socializările reale.

prislop.facebookŞi cum oamenii de toate vârstele petrec tot mai mult timp pe Facebook, ori pe alte reţele de socializare, a mai fost un singur pas ca „cele sfinte” să ajungă în mediul virtual. Biserici şi mănăstiri şi-au creat pagini pe Facebook, unde ţin legătura cu credincioşii, le împărtăşesc cele mai noi evenimente sau îi îndeamnă la credinţă şi la apropierea de Dumnezeu şi semenii lor. Episcopia Devei şi Hunedoarei este una dintre instituţiile bisericeşti care are o pagină pe cunoscutul site de socializare creată la finele anului 2011, care a strâns aproape 360 de aprecieri. Administratorul acestei pagini îţi ţine la curent pe credincioşi mai ales cu evenimentele la care a luat parte Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Gurie. Dar Episcopia nu este singura cu pagină de Facebook. De departe, cea mai apreciată este cea a Mănsătirii Prislop, devenită loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi, aici fiind înhumat trupul Părintelui Arsenie Boca. Maicile de la Prislop se dovedesc a fi extrem de active în spaţiul virtual şi se îngrijesc de sufletul credincioşilor. Aşa că nu este de mirare că, până acum, pagina a strâns nu mai puţin de 127.000 de aprecieri.

Reţete de post şi gânduri bune de la măicuţele de la Prislop

Şi, pentru că suntem în Postul Crăciunului, călugăriţele de aici le oferă celor care vizitează pagina virtuală reţete de post, sfaturi pentru trup şi suflet, dar şi rugăciuni diversificate menite să-i apropie pe credincioşi de cele sfinte. Una dintre cele mai emoţionante postări, care a strâns mii de aprecieri, se referă, însă, la copii rămaşi acasă, în timp ce mamele lor sunt plecate departe, peste hotare, ca să le poată oferi un trai mai bun: „Bună seara prieteni dragi. Oare câţi copii nu-şi au mama lângă ei acum când sărbătorile încep să bată la uşă? Oare câţi bunici şi taţi nu-şi amăgesc copilaşi zicând <<Mai un pic şi mama vine?>> Dragele de ele sunt ori la cules căpşuni ori au grijă de bătrâni prin ţări străine lăsându-şi copiii, soţul, părinţii pentru un trai mai bun.
Singura alinare a rămas internetul cine şi-l permite să-şi poată vedea pe cei dragi de acasă. Le dorim tuturor părinţilor care sunt acum departe de ţara şi copii lor să aibă putere de la Bunul Dumnezeu să-şi ducă la capăt cea ce şi-au propus”.

Activitatea virtuală a măicuţelor de la Mănăstirea prislop este extrem de bogată şi nu trece nici măcar o zi fără o postare adresată credincioşilor care îşi găsesc apropierea de Dumnezeu chiar şi pe Internet.

Despre pagina Mănăstirii Prislop, creată în februarie 2011, administratorii ei spun că: “Este o enciclopedie creştin-ortodoxă online bazată pe voluntariat si nonprofit.
Ea a fost inaugurată pe 18 februarie 2011 si a fost demarat de un grup de ortodocşi români. Este o enciclopedie unde utilizatorii scriu articole enciclopedice, bazate pe surse de încredere (Biblia, Sfinţii Părinţi, alte texte recunoscute de Sfânta Tradiţie, alte surse de încredere). În privinţa altor surse de încredere pot fi folosite şi
surse catolice sau protestante, dar numai dacă informaţia respectivă nu intră în contradicţie cu învăţătura creştin-ortodoxă. Pot fi folosite şi publicaţiile laice, dacă informaţia respectivă este scrisă în spirit creştin, sau dacă nu vine în contradicţie în vreun fel cu învăţătura creştin-ortodoxă. Opiniile personale sunt binevenite în paginile de discuţie anexate articolelor. Este o sursă atât pentru cei credincioşi cât şi pentru cei necredincioşi, pentru ortodocşi şi pentru neortodocşi, pentru preoţi şi pentru laici.
Aceasta pagina este caracterizata şi prin modul în care se abordează subiectele dificile sau disputate: obiectivul nostru este ca acestea să fie prezentate sub forma unor descrieri pro şi contra, completate cu argumentele şi concluziile diferiţilor gânditori angajaţi în respectivele dispute. În cazul apariţiei unor neînţelegeri de fond aceasta pagina speră să-şi îndrume utilizatorii spre o dezbatere constructivă asupra subiectelor polemice, care ameninţă şi reuşesc uneori chiar să-i dezbine pe creştinii ortodocşi”.

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Scandal uriaș într-un club din Deva. Cornel Mărgan și alți doi interlopi s-au bătut. Cei trei au fost reținuți         Elevă din Orăștie dată dispărută         O tânără căutată de șapte ani pentru crimă a fost prinsă în Italia         Ordin de protecție provizoriu pentru un soț agresiv         SE APROPIE 1 DECEMBRIE. Programul manifestărilor de „Ziua Națională” de la Hunedoara         LA CASTELUL CORVINILOR. „Medieval Robotics Day”         LA DEVA. Lansarea strategiei pentru consolidarea administrației publice         INFRASTRUCTURĂ. Tunelul feroviar Turdaș a fost deschis circulației         A FOST ODATĂ… Zece ani de la dispariția mocăniței de la Hunedoara         Intervențiile de la Cetatea Costești vor fi reluate la primăvară         TOP 3 ținute cool pentru birou atunci când ești în criză de timp și idei!         Ce spun șefii Parcului Național Retezat despre „măcelul pădurilor” prezentat de activiștii de mediu         EVENIMENTUL ÎN TURISM. Târgul de Turism al României 2019 – încă un pas spre disoluţie         Povestea unui alergător la 51 de ani. Forrest Gump de Valea Jiului: Fuge 500 kilometri lunar şi mănâncă pită cu slană         Scrisoare deschisă către politicienii din USR – PLUS Hunedoara         Kogaionon, „muntele sfânt al dacilor“. Zece argumente pentru care locul sacru al strămoșilor noștri era Vârful Godeanu         Bărbat plecat la cules de ciuperci, rătăcit în Munții Orăștiei         Foştii anchetatori ai lui Traian Berbeceanu cer scoaterea cărții sale de pe piaţă         Teodora Larisa Petruț şi prospețimea poeziei         Lucian Heiuş le cere demisia. Trei politruci PSD cu funcţii publice ar trebui să plece din posturi