Anul Nou, întâmpinat în comunităţile hunedorene. “Revelion”, o denumire adoptată târziu în Hunedoara

Sărbătoarea Anului Nou la 1 ianuarie nu a avut mare popularitate în satele tradiţionale de la noi decât relativ târziu şi sub influenţa factorilor de modernizare a satului. Denumirea de Revelion a fost acceptată aproape de timpurile noastre

După trei zile ale sărbătorii Crăciunului, la 28 decembrie, în unele sate mai izolate din arealele folclorice hunedorene, se păstrează obiceiul „Îngropării lui Crăciun”, din timpurile mai vechi, până în ultimele decenii ale secolului al XX-lea. Divinitatea care se naşte şi moare simbolic în cele trei zile ale Crăciunului pare să-şi aibă originea în sărbătorile Noului An Dacic cu rădăcini în Dyonisiacele câmpeneşti. Totul se desfăşura, în atmosfera periodică a înmormântării tradiţionale; se cântau „verşuri de mort”, se făceau „iertările” şi apoi avea loc înhumarea simbolică în maniera unui spectacol de teatru folcloric.

Să îngropi Crăciunul nu e ca “înmormântarea uomului”

În satele hunedorene obiceiul are o conotaţie ştearsă, o aducere amin­te difuză venită prin meandrele „timpului vechi”. Din mai multe localităţi cercetate de noi am depis­tat o singură informaţie în acest sens, de fapt un moment al practicii folclorice. Iată ce ne spunea baba Salvin Neagu din satul Cioclovina de pe Platoul Luncanilor: „păi Cră­ciunu’ nu-i ca înmormântarea uomu­lui îi Sfânta Sărbătoare a Domnului Nost’: să trece sângură în calendari şi pleacă când îi timpu’. Zâcea buna: lemnu’ ce-o rămas în sobă din noaptea lui Crăciun să-l strângem şi să-l îngropăm în livadă, ca s-avem poame bune la anu’”. Avem de a face aici cu înţelegerea oarecum simbolică a „timpului bătrân” care trece şi butucul de Crăciun ce se pune în vatră în această seară, mistuindu-se treptat, ambele ca treceri într-un ciclu nou de viaţă. Sărbătoarea Anului Nou la 1 ianuarie nu a avut o audienţă prea mare în satele tradiţionale de la noi, decât relativ târziu şi sub influenţa factorilor de modernizare a satului, fiind acceptată aproape de timpurile noastre cu denumirea de Revelion.

Obiceiuri vegheate de Sfântul Vasile: Crăciunul mic

Anul Nou, ca reper calendaristic tradiţional, era de fapt scenariu unui timp agrar, mutat de la 25 decembrie, actualul Crăciun, la 1 ianuarie având cam aceleaşi tradiţii şi obiceiuri doar că ele se petreceau sub semnul unui Sfânt de mare prestigiu din calendarul creştin, Sfântul Vasile cel Mare Arhiepiscopul Cezareei din Capadocia, care dădea suficientă consistenţă unor sărbători pătrunse anevoie în conştiinţa tradiţională. Liviu Lăzărescu din comuna Mărtineşti, Ţinutul Orăştiei, motiva firesc conţinutul obiceiului de Anul Nou: „la noi, la Tămăşasa, în vremurile mai vechi, lumea nu ştia de Revelion … în seara precedentă vârsnicii se adunau, povesteau se omeneau ca în seara de Crăciun iar gospodinele fierbeau oalele cu perişoare (sarmale – n.n.) pe ploatărul (sobă – n.n.) bine încins. La miezul nopţii se trăgea clopotul la biserică, iar sătenii ieşeau din casă şi pocneau şi puşcau să alunge diavolii să nu fure Anul Nou”. Ajunul Anului Nou era numit şi Crăciunul Mic. În această noapte ca şi la Crăciunul Mare (Naşterea Domnului Iisus Hristos) se deschidea cerul de trei ori, repede, unul după altul şi e „văzut numai de cei cu mare credinţă în Dumnezeu” ne spunea baba Floarea Giurgiu din Voia, comuna Balşa.

Atragerea belşugului şi alungarea spiritelor rele

Aceste obiceiuri cumulate cu alte acţiuni magice de invocaţii şi oraţii (ex. Pluguşorul) aveau menirea să atragă fertilitatea şi bogăţia pe ogoarele ce urmau a fi semănate. În zonele noastre folclorice obiceiul Pluguşorului nu s-a păstrat „Copiii satului nostru primiseră după război un obicei nou venit din Moldova, umblatul cu Pluguşorul şi însoţit de buhai (cuvânt ucrainean, animalului respectiv spunândui-se la noi taur)”, ne zice Liviu Lăzărescu din Mărtineşti, arătând că în prezent obiceiul se practică sporadic. În Ţinutul Momârlanilor, nopţii de Revelion nu i sa acordat o importanţă prea mare „când şi când în satele noastre se auzeau copii cu Pluguşorul care aminteau de terminarea calendarului pentru anul în curs”. (inf. Dumitru Gălăţean – Jieţ).

Însă obiceiul uratului, cu ramura verde de brad cuprinde în Ţara Zarandului o arie destul de largă. În satele comunei Ribiţa, copii sub 10 ani umblau din casă în casă purtând o ramură împodobită cu beteală şi panglici colorate, cu o steluţă în vârf supranumită şi „Toiagul cu clopoţei”, având menirea de a alunga spiritele rele, boala şi farmecele făcute oamenilor, urându-le fericire şi bunăstare. Ajunşi la uşa gazdei strigau: „Gazdă mândră şi frumoasă/ Slobozi Anul Nou în casă,/ Anul Nou cu bucurie/ Vă dorim ca să vă fie”.(inf. Monica Duşan)

Previziuni pentru noul an

În Ajunul Anului Nou, peste tot în satele noastre femeile se ocupau cu diverse practici magico-religioase având caracter oracular – premarital (vergelul fetelor mari, gogea, sânvăsâiul), agricol (pluguşorul, ramura verde de brad), meteorologic (calendarul de ceapă, crenguţa de măr).

Fiind la cumpăna între „timpul bătrân” şi cel nou fetele din comu­nitatea sătească îşi căutau prin semne matrimoniale ursitul, aflarea viitorului soţ. În satele noastre obiceiul se numea „sânvăsâi” amintind numele Sfântului Vasile şi consta printr-o ceremonie magică în care fetele de măritat îşi ghiceau viitorul soţ.

În linii generale, scenariul, locul şi recuzita erau cam peste tot aceleaşi: flăcăii şi fetele, de vârste apropiate se adunau la casa unora dintre ei. În camera cu ferestrele acoperite se aşezau pe masă 9 – 12 blide (farfurii) cu fundul în sus care fiecare acoperea câte un obiect considerat simbolic: oglindă, pieptene, busuioc, ştiulete de porumb, spin, bani, pâine, mici instrumente de lucru (cuţit, cute, foarfece). Fetele îşi alegeau câte un blid şi în funcţie de ce găseau sub el, descopereau prin analogie cu obiectele, defectele sau calităţile viitorilor soţi. Obiceiul descris se practică în deosebi în Ţinutul Pădurenilor (laolaltă cu sânvăsierea animnalelor şi schimbatul porţilor), Zona Orăştiei, la Mărtineşti şi Boşorod, în Platoul Lun­canilor, Valea Mureşului şi sporadic în Ţara Zarandului.

O altă practică magică, mai rar păstrată în satele hunedorene, era aceea a „calendarului de ceapă”, de previziune meteorologică a viitorului an, un „obicei drag bătrânilor nerăbdători să afle dacă anul care începe va fi ploios sau ba – ploaia curată şi venită la timp însemnând pentru ţărani belşugul şi bunăstarea casei lor” (inf. Liviu Lăzărescu – Mărtineşti).

Magia primei zile

Prima zi a anului face parte din categoria manifestărilor magico-religioase augurale ce au la bază primejdiile „magiei de prima zi” încât practicile de propiţiere în care ţăranii încercau să-şi constituie singuri un destin norocos în anul viitor cuprindeau un spaţiu larg, întreg satul cu gospodăriile sale. Acest număr mare de prac­tici magico-religioase ce se petreceau în această zi se făceau sub auspiciile Sfân­tului Vasile cel Mare, mare personalitate în calendarul creştin. Practicile agrare la început de an, în special „Pluguşorul” şi „Semă­natul”, anunţau germinaţia şi fertilitatea în Anul Nou a holdelor, anticipând de fapt complexitatea lucrărilor agrare, de la arat-semănat la coacerea recoltei şi apoi la seceriş, treieriş şi dusul la moară. Este de fapt încă un an de muncă al ţăranului aflat în mijlocul magiei fertilităţii. (consultant de specialitate, Marcel Lapteş, etnograf)

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
CNAIR reclamă defecte și degradări pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj -Deva         (P) Igienizarea covorului din casa – mentinerea sanatatii intregii familii         (P) Cearta în familie, una dintre cele mai neobișnuite situații pentru care ai putea avea nevoie de-un împrumut         Castelul Corvinilor a intrat în șantier         Accident grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Un tânăr a furat o mașină și a provocat un accident         PĂREREA SPECIALISTULUI NICULESCU. Este sau nu este fierul vechi adevărata miză la Mintia?         Carmen Hărău : „ Dăncilă a plecat, dar PSD a rămas!”         Drumul județean spre cetățile dacice se dezintegrează vizibil         Imagini spectaculoase cu lupul care a dat târcoale unui grup de turişti în Retezat         Spargere la Kaufland Petroșani         Prețuri promoționale la operațiile de cataractă și dioptrii, cu cele mai bune cristaline multifocale, la Opticline Dr. Angelescu         Un bărbat a murit după ce s-a prăbușit de pe schela unui bloc         Strada Constantin Dobrogeanu Gherea din Hunedoara este modernizată         Povestea comorii fabuloase a regelui Decebal         Toate drumurile duc la Salonul Hunedorean al Cărţii         UNA DE “MAGNA CUM LAUDE” LA CJH: Galeriile de Artă „FORMA” devin o bijuterie arhitecturală         Prinși la furat de băutură și țigări         Drumul Național 7A va intra în reparații capitale. Primele lucrări de reabilitare au început         Incendiu puternic în Geoagiu. Un om a murit