1 septembrie. Începutul anului bisericesc

Diferenţa dintre începutul anului civil şi a celui bisericesc este că începutul anului civil are loc pe 1 ianuarie, în timp ce începutul anului bisericesc se prăznuieşte în fiecare an pe 1 septembrie. Conform tradiţiei din Legea Veche, această zi marchează creaţia lumii şi ziua în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos îşi începe activitatea publică. În credinţa romano-catolică începutul anului bisericesc începe în prima duminica din Advent, duminica cea mai apropiată de 30 noiembrie, cu aproximativ patru săptămâni înainte de Crăciun. Evreii încep anul bisericesc tot în luna septembrie.

Înainte de naşterea Mântuitorului, existau două tipuri de a calcula timpul unui an: cel al egiptenilor, cu 365 de zile şi cel al romanilor cu 355 de zile. Totuşi, în fiecare an rămânea o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme. Odată cu această constatare a apărut şi nevoia de a le pune pe acestea în concordanţă cu calendarul ceresc. Persoana care a făcut acest lucru a fost Iulius Cezas în anul 46 i. Hr, când acesta a adoptat sistemul egiptean care va fi cunoscut sub denumirea de calendar iulian. De asemenea, de calendarul iulian s-a servit şi Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).

În urma calculului dintre calendarul iulian cu 365 de zile şi 6 ore şi calendarul solar 365 de zile, 5 ore, 43 de minute şi 46 de secunde s-a putut determina anual o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde, care după 330 de ani a rezultat într-o diferenţăta de 3 zile. Aşadar, la petrecerea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară a avut loc pe 21 martie faţă de 24 martie. Acela este momentul care marchează punctul de plecare pentru calcularea datei când vor cădea Paştile. Specialiştii astronomi au putut determina ca din 123 în 123 de ani echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. Papa Grigore al XIII-lea, la 24 februarie 1582, decide ca zece zile din calendar să fie suprimate, data de 5 octombrie devenind 14 octombrie – dată care va marca apariţia calendarului gregorian.

În ciuda faptului ca în anul 1923 în cadrul unui congres de la Constantinopol marea majoritate a Bisericilor Ortodoxe au decis renunţarea la calendarul iulian în dauna celui gregorian, data Paştilor încă se calculează folosind calendarul iulian, în care echinocţiul de primăvară se petrece cu 13 zile mai târziu. Acest fapt explică neconcordanţa dintre momentul sărbătoririi Paştilor la catolici şi la ortodocşi. Astronomii au putut să determine faptul că între calendarul gregorian şi cel astronomic se înregistrează o diferenţă la fiecare 3500 de ani, care face calendarul gregorian să rămână în urma celui astrologic cu o zi şi o noapte. Calendarul iulian rectificat în urma Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol va deveni mai precis decât cel gregorian datorită adoptării noului sistem al anilor bisecţi. Prin acest lucru se adaugă o zi la fiecare patru ani, luna februarie având 29 de zile şi nu 28. Astfel se reduce diferenţa dintre anul solar şi cel civil, ceea ce va face ca doar după 42.772 de zile calendarul să rămână în urmă cu o zi şi o noapte. Acest calendar va purta numele de calendar neo-iulian sau constantinopolitan.

Totuşi, unele Biserici Ortodoxe au preferat să menţină calendarul iulian neîndreptat. Printre acestea se numără: Biserica Sârbă, Biserica Rusă, cât şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, excepţie făcând Mănăstirea Vatopedului. Aceste biserici se numesc pe stil vechi deoarece prăznuiesc Paştile şi celelalte sărbători după vechiul calendar. (sursa calendarortodox.ro)

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

10 − 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Al 22-lea pacient cu coronavirus, decedat în județul Hunedoara: un bărbat de 83 de ani         Acțiuni ample de dezinfecție în Deva și Hunedoara         Scandal uriaș în Vulcan. Doi oameni au amenințat că se aruncă de pe bloc, „de foame”         Testări Covid 19 la spitalul municipal din Hunedoara. Spitalul s-a dotat cu un aparat Real Time – PCR         Îndrumări privind slujbele de Florii, din Săptămâna mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti         Coronavirus, situația la zi: 212 cazuri în județul Hunedoara         Al 21-lea deces al unui pacient cu boli grave și coronavirus, în județul Hunedoara         PETIŢIE ALDE. “Soluții sunt, trebuie doar ca Guvernul să și vrea!”         Dezinfecţia scărilor de bloc, la Deva         Situaţia actualizată pentru judeţul Hunedoara – 8 aprilie 2020         Incendii violente în pădurile în județul Hunedoara         Conducere militară coordonată de medicul Constantin Vlase, la Spitalul Județean de Urgență din Deva.         174 de cazuri de coronavirus în județul Hunedoara         Covid 19. Numărul deceselor în județul Hunedoara a ajuns la 19         Conducere militară la Spitalul Județean de Urgență Deva         17 hunedoreni decedați în spitale, diagnosticați și cu coronavirus. Cel mai recent caz – un bărbat de 67 de ani         Medici și asistente de la Spitalul Județean Deva terorizați de o pacientă cu coronavirus: „Ne-a scuipat”         15 RECOMANDĂRI privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus         Ministerul Sănătății confirmă primul deces în urma infectării cu noul coronavirus în rândul personalului medical         Coronavirus. Peste 4.400 de cazuri înregistrate în România