Începutul săpăturilor arheologice de la Sarmizegetusa

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva continuă expunerea online a activității Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara și a rolului pe care membrii acesteia l-au avut în cultura hunedoreană de la sfârșitul secolului al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea.

În rândurile de mai jos, dr. Cristina Bodό, cercetător științific, Secția de Arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, vă prezintă activitatea desfășurată de către Király (König) Pál în cadrul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara.

Király (König) Pál

„Începutul săpăturilor arheologice de la Sarmizegetusa (jud. Hunedoara) se leagă de numele lui Király Pál şi Téglás Gábor şi de activitatea Societăţii de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara.

Király Pál s-a născut pe 30 iunie 1853. A urmat şcolile din Komárom, Esztergom şi Szombathely, apoi a continuat studiile la Universitatea din Budapesta.

În anul 1877 ajunge la Deva ca profesor la Școala Reală, unde a început și activitatea de cercetare în domeniul istoriei. A devenit membru al Societăţii chiar de la înfiinţarea ei, în 1880. Dacă în primele comunicări prezentate se ocupă de probleme ale epocii moderne, odată cu începerea săpăturilor de la Sarmizegetusa, îşi descoperă chemarea: studiul epocii romane, domeniu în care se va face remarcat.

Desfăşoară o activitate diversă: este profesor la Școala Reală din Deva, bibliotecar al Societăţii, împreună cu Téglás Gábor întreprinde săpături arheologice la Sarmizegetusa şi efectuează periegheze, participă la diverse congrese științifice, prezintă comunicări şi publică lucrări legate de descoperirile de la Sarmizegetusa, de cultul lui Mithras, aria cercetărilor sale extinzându-se permanent. Rezultatele remarcabile legate de templul lui Mithras au avut un ecou deosebit, atrăgând interesul a numeroși specialiști străini, care au și venit să viziteze personal situl și muzeul din Deva, pentru a examina monumentele.

Cât timp a locuit la Deva, şi chiar după ce a fost mutat, a ţinut numeroase comunicări la şedinţele Societăţii. Una dintre temele preferate, cea în care a şi devenit specialist, a fost problematica cultului lui Mithras. După ce a prezentat o serie de comunicări privind descoperirile de la Sarmizegetusa, apoi din alte părţi ale Daciei, a început lucrul la un studiu cuprinzător cu privire la cultul lui Mithras, ajungând să atragă atenţia lumii ştiinţifice asupra sa cu lucrarea „Mithraeumul de la Sarmizegetusa” („A Sarmizegethusai Mithraeum”), publicată în seria arheologică a Academiei Maghiare în 1886.

Király Pál a fost solicitat să scrie și monografia orașului Alba Iulia. Publică doar primul volum, ce curpinde istoria antică zonei (Alba Iulia, 1892); aproximativ în aceeași perioadă scrie o monografie a Sarmizegetusei, tipărită în 1891. Acestora li se adaugă lucrarea care s-a dorit a fi de sinteză – Dacia Provincia Augusti, publicată după ce a plecat de la Deva, în 1893-1894.

A făcut parte din comitetul de primire al împăratului Francisc Iosif care, aflat pe teritoriul comitatului, pe 18 septembrie 1887 vizitează timp de o oră muzeul Societăţii. Cu această ocazie îi sunt prezentaţi împăratului membrii conducerii, inclusiv bibliotecarul Király Pál care, în timpul vizitării colecţiilor muzeului, ţine o scurtă prelegere despre descoperirile mithriace aflate în sala a patra a muzeului.

În a doua jumătate a anului 1891 pleacă din Deva, după ce este numit director al Gimnaziului din Biserica Albă (Serbia, Voivodina).

Activitatea sa susţinută, plină de interes pentru istorie, a făcut să fie foarte apreciat în cadrul Societăţii de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara, astfel că în cadrul adunării generale din septembrie 1911 a fost ales membru de onoare al Societăţii” relatează dr. Cristina Bodό.

Imagini:

1. Király Pál (după Ország Világ, 1887)

2. Pagină dintr-un raport al lui Király Pál (Arhivele Naționale, Serviciul Județean Hunedoara)

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați prezentarea de astăzi pe pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!