Cine va construi Autostrada cu tuneluri pentru urși, tronsonul rămas din Autostrada Lugoj – Deva

262

Sectorul lipsă din autostrada Nădlac-Sibiu va fi proiectat și realizat de firma UMB Spedition. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că licitația a fost finalizată.

„În această dimineaţă s-au încheiat procedurile pentru autostrada Margina-Holdea. Este câştigător un constructor român care până acum şi-a făcut treaba foarte bine şi ne dă siguranţa că vom finaliza contractul, că va termina acest contract în condiţiile pe care şi le asumă de la început. Este constructorul care în acest moment este cel mai mare constructor român, cel puţin pe infrastructură rutieră, UMB Umbrărescu”, a anunțat Sorin Grindeanu.

 

Ministrul a spus că în următoarele 10 zile firmele pot depune contestații, dar dacă rezultatul nu va fi contestat poate fi semnat contractul de proiectare și execuție. Proiectul ar trebui finalizat într-un termen de mai mult de doi ani, având în vedere că doar proiectarea este prevăzută să dureze un an.

„E și proiectare și execuție. E importantă perioada de proiectare. La licitație a fost condiție importantă dureata de execuție. (…) Se intră în perioadele legale în care se poate contesta. Dacă nu se contesată se semnează contractul. Dacă se contestă, CNSC are 30 de zile să dea o soluție. Cert este că s-a făcut un pas important”, a mai declarat ministru Grindeanu.

Lucrările sunt estimate la aproximativ 2,5 miliarde de lei, din care 1,5 miliarde sunt bani europeni din PNRR.

Lucrările la Autostrada Lugoj – Deva, în lungime de 100 de kilometri, au început în urmă cu peste un deceniu. Lotul I, de 27,6 kilometri, a fost finalizat în decembrie 2013, cu o întârziere de nouă luni faţă de termenul prevăzut de contract, însă autorităţile îşi făceau speranţe că loturile 2, 3 şi 4 vor putea fi realizate într-un termen la fel de rezonabil.
Citește și: Cetatea Devei a devenit un şantier uriaş. Imaginile aeriene arată transformarea fortului medieval VIDEO

Contractele de proiectare şi execuţie pentru celelalte trei tronsoane ale autostrăzii care traversează judeţele Hunedoara şi Timiş au fost semnate în toamna anului 2013, între fosta Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi constructori. Toate lucrările, finanţate prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020, aveau termene de finalizare în luna mai 2016, care însă nu au fost respectate. În martie 2017 au fost deschişi traficului rutier 15 kilometri din Lotul 2, în august 2019 au fost inauguraţi 22 de kilometri ai Lotului 4, iar în decembrie 2009 alţi 21 de kilometri, din Lotul 3 al A1.

În 2017, fosta CNADNR (actuala Companie Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR) a fost nevoită să renunţe la execuţia unui sector de circa 10 kilometri, între localităţile Holdea şi Margina, pentru a lansa separat o procedură pentru proiectarea şi execuţia a două ecoducte, în lungime totală de peste doi kilometri.

Derularea licitaţiilor pentru proiectarea şi execuţia sectorului cu tuneluri, între Holdea şi Margina, a suferit întârzieri, în ciuda optimismului pe care autorităţile şi politicienii l-au afişat de-a lungul timpului, cu privire la termenele de finalizare a investiţiei.

Aşa-numitele pasaje pentru urşi au fost solicitate încă din 2010 de organizaţiile de mediu, printr-un memorandum transmis Comisiei Europene. Ele ar urma să faciliteze traversarea autostrăzii printr-un culoar verde, destinat carnivorelor mari din zona Munţilor Apuseni, a Defileului Mureşului şi a Munţilor Poiana Ruscă. Zona „sensibilă”, tranzitată de sectorul de autostradă pe care vor fi construite ecoductele este Podişul Lipovei – Poiana Ruscă, sit Natura 2000. Se întinde pe 35.738 de hectare şi cuprinde suprafeţe din judeţele Timiş (81 la sută), Hunedoara şi Arad.

„Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mureşului Inferior este conectat la coridorul ecologic din Munţii Apuseni, iar prin intermediul siturilor Ţinutul Pădurenilor şi Rusca Montană la zonele cu densităţi ridicate de carnivore mari din Carpaţii Meridionali”, se arată în fişa ariei protejate, prezentată pe site-ul Ministerului Mediului, la secţiunea Biodiversitate.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.