Cele 20.000 de hectare de pădure din Retezat împărțite între statul român și moștenitorii grofilor

19.000 de hectare de pădure acoperă suprafața totală de 38.138 de hectare a Parcului Național Retezat, prima mare rezervație naturală înființată în România.

Pădurile Retezatului sunt deținute de statul român, persoane fizice, unități administrativ-teritoriale și Academia Română, dar o informare administrației Parcului Național Retezat arată că marii proprietari ai fondului forestier sunt două familii de origini maghiare. Astfel, dacă statul român deține 7.000 de hectare de pădure în rezervația națională, familiile Kendeffy și Ocskay dețin împreună peste 7.000 de hectare. Academia Română are în proprietate 2.722 hectare de pădure, iar restul a revenit comunelor din zonă, arată informarea Administrației Parcului Național Retezat, instituție care nu deține teren în parc.

Românii nu trebuie să își facă griji față de soarta pădurilor deținute de urmașii familiei Kendeffy, susține Zoran Acimov, directorul Parcului Național Retezat, pentru că suprafețele de pădure cu care aceștia au fost împroprietăriți la mijlocul anilor 2.000 se află în zonele de protecție strictă și de protecție integrală a parcului, unde nu este permisă exploatarea lor. Pădurile deținute de urmașii grofilor Ocskay se află și în zona de conservare durabilă, unde legea permite exploatarea, totuși nu au loc exploatări.

Modul în care două presupuse moștenitoare a familiei nobiliare Kendeffy au intrat în posesia a peste 15.000 de hectare de pădure și pășune în Retezat face în prezent obiectul unui proces început din anul 2009 la Judecătoria Hațeg. În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului din luna februarie 2006 (39/1.02.2006) a emis trei titluri de proprietate pe numele austriecelor Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, care au primit mai mult de o treime din Retezat, păduri şi păşune la Râu de Mori şi Pui. Cele trei titluri de proprietate au fost contestate, acordarea lor fiind considerată ilegală de Academia Română. Academia a solicitat constatarea nulităţii absolute a lor, unul dintre motivele invocate fiind că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română.
Un raport din 2013, publicat de Curtea de Conturi a României, cu titlul „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”, a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală.

„Prin trei titluri de proprietate emise în baza ordinului prefectului judeţului Hunedoara, doi cetăţeni austrieci (Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeta) ajung proprietarii a 9.407 ha teren forestier şi păşuni (6.304 ha pădure) în Parcul Naţional Retezat, rezervaţie a biosferei UNESCO. Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor ludovic şi gabriel kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr.213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate peste 10 hectare să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazulexproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arată în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.

FOTO: Marius Turc.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Operațiune DIICOT în Deva: „Arestare în direct”         Ecologizare cu liceenii voluntari în Parcul Dendrologic din Simeria         Un hunedorean, pe podium la Campionatele europene de Karate         Cum arată autostrada Lugoj – Deva, cu o lună înainte de deschidere         Sărbătoare la Mănăstirea Prislop         Accident rutier grav. Șoseaua devastată a Lacului Cinciș face victime         Cele mai recente imagini de pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva         Vestea mult așteptată de hunedoreni. A intrat în șantier drumul județean Hunedoara – Călan         Carmen Hărău, senator PNL: “Va cădea guvernul Dăncilă?”         WINKLER DESPRE PRIORITĂȚILE PPE. Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole și celei de Coeziune         SĂNĂTATE “Donăm sânge pentru oamenii orașului”         Ștrandul Municipal din Deva își deschide porțile         Ministrul Răzvan Cuc pe șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva. Când vor fi gata Loturile 3 și 4         Mai puțini turiști în Retezat, după închiderea drumului spre Poiana Pelegii         O viperă uriașă găsită în Sarmizegetusa Regia, pe Soarele de Andezit         Tânăr de 17 ani înecat într-o baltă din Orăștie         TALIBANII ECO DATOREAZĂ SCUZE. APM Hunedoara a scos Râul Alb din aşa-zisul „pericol de moarte”         Exponatul lunii iunie 2019 la muzeul din Deva         Lansare de carte Dumitru Constantin Dulcan         Ce despăgubiri poate primi muzeul pentru matrița antică din Sarmizegetusa Regia