Cele 11 brățări dacice de aur masiv rămase dispărute

în 2011, statul român a recuperat ultima dintre cele 13 brățări dacice din aur masiv, descoperite în zona Sarmizegetusei Regia și traficate ulterior pe piața neagră a antichităților. Au trecut de atunci opt ani, însă, deși autoritățile judiciare confirmau dispariția altor cel puțin 11 brățări spiralice din aur, acestea sunt, în continuare, de negăsit.

Primele patru brățări dacice au fost răscumpărate în 2007 de la un cetățean american, cu circa 980.000 de lei. A cincea a fost predată, în același an, statului român de către autoritățile franceze, după ce a fost expusă de un cetățean german la Expoziţia Bienală a Anticarilor, în Paris. În aceeași perioadă, o altă brățară a fost recuperată în urma unei acțiuni în forță, de la un hunedorean.  În 2007, alte două spirale de aur au fost aduse în țară, din Elveţia, iar una – din SUA, după ce statul român a achita 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari pentru repatrierea lor. În 2008, statul român a achitat peste 130.000 de euro pentru a răscumpăra alte două brățări, de la un cetățean german. În 2009, a douăsprezecea brățară dacică din aur a fost răscumpărată de statul român de la un cetățean american, cu suma de aproape 70.000 de euro.

Povestea celei de-a treispreecea spirale de aur aduse în țară a început în 2005, când Zeno Pop, un cetățean german, ar fi cumpărat-o de la mafia sârbă implicată în tranzacții cu artefacte furate din siturile arheologice din Munții Orăștiei. Un an mai târziu, Pop a vândut-o, susțin anchetatorii, unui colecţionar bulgar, pentru suma de 62.000 Euro, fiind prezentată cumpărătorului ca aparţinând unei colecţii private, având o origine licită. În martie 2010, „organele judiciare române au fost sesizate de către colecţionarul bulgar, din Sofia, despre disponibilitatea acestuia din urmă a restituirii unei brăţări plurispiralice din aur în greutate de 933,4 gr. sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa Regia”, se arată în rechizitoriu dosarului în care Zeno Pop este judecat pentru spălare de bani.  Brăţara plurispiralică din aur a fost predată autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei U.N.I.D.R.O.I.T., aflându-se în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureştii. Cheltuielile pentru expertizarea și repatrierea artefactului au fost de aproape 73.000 de euro.

De peste opt ani, autoritățile române nu au mai anunțat recuperarea niciunei brățări dacice furate din Sarmizegetusa Regia. Augustin Lazăr, fostul procuror general al României și fost șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, instituții care au instrumentat dosarele traficului de comori dacice afirma că în cazul brăţărilor dacice, diferenţa de la 13 la 24 de piese se ştie că există.

„Există informaţii, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte, ele sunt puse în urmărire prin Interpol, sunt pe site-ul FBI-ului în Statele Unite şi vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate şi apoi recuperate. Este o activitate laborioasă care va mai dura”, declara acesta în 2015.

Între timp, câteva imagini și scurte descrieri ale comorilor date în urmărire națională au fost publicate pe site-ul Poliției Române, la rubrica Obiecte furate. Trei dintre artefactele prezentate au fost furate în 27 mai 2001 și sunt brățări spiralice , cu câte cinci – șase spire, „din bară plină de aur (24 k), rotundă în secțiune, cu extremitățile lățite în formă de protomă zoomorfă (lup sau șarpe), decorată cu șase registre vegetale (frunze), care se desfășoară în partea posterioară capului și coamei stilizate. Sunt lucrate în tehnica au-repousse (prin ciocănire la rece), cu greutatea cuprinsă între 0,800 – 1,700 kg. Au fost descoperite în situl arheologic Sarmisegetuza – Regia (zona Caprăreața) din Munții Orăștiei, județul Hunedoara. A patra este descrisă astfel: „brăţară plurispiralică lucrată integral din aur de 23-24 kt, alcătuită din 5 ½ spire, diametru 10 cm, cu extremitățile aplatizate și decorate prin incizie, capetele în formă de protomă zoomorfă”. A fost furată în 1999.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

10 − 6 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Teribilism la volan. Un tânăr a produs dezastrul pe DN 68 A Deva – Lugoj         Accident grav în Hunedoara. O ambulanță a lovit un biciclist         Accident mortal. Un bărbat s-a prăbușit cu mașina în râul Cerna         Accident grav în apropiere de Brad         Momente traumatizante pentru mama unei fetițe de cinci luni, după ce a adus bebele la spital         Politicienii care râvnesc la primăriile celor mai mari municipii hunedorene         Laureatul Premiului Internațional „Leonardo Da Vinci – Artist Universal” 2019. Romeo Dobrotă (Romi) din Toronto – Artistul plastic din vecini         Au fost scoase la licitație lucrările la Casa de Cultură din Hunedoara         Primarul Marcel Goia nu va mai candida la Hațeg         Seceta și MHC-ul au transformat Lacul Cinciș. Ce se întâmplă la bisericile părăsite         Accident produs de un tânăr de 18 ani         Cum este „chinuită” o angajată a CFR, în fața barierelor de pe DN 7, la Simeria         Elev atacat și buzunărit pe holurile unei școli din Deva         Lucrări de modernizare la Stadionul Municipal Deva         Buget 2020. Proiectele Primăriei Hunedoara pentru acest an         AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRĂ. Cum a fost drămuit bugetul Devei         Investiții în fabrica de clăpari din Orăștie         Bărbat lăsat fără bani într-o parcare din Deva         Sportivi din Deva, campioni la o competiție națională de karate         Clipe de groază trăite de o femeie, în scara unui bloc din Hunedoara