Cele 11 brățări dacice de aur masiv rămase dispărute

în 2011, statul român a recuperat ultima dintre cele 13 brățări dacice din aur masiv, descoperite în zona Sarmizegetusei Regia și traficate ulterior pe piața neagră a antichităților. Au trecut de atunci opt ani, însă, deși autoritățile judiciare confirmau dispariția altor cel puțin 11 brățări spiralice din aur, acestea sunt, în continuare, de negăsit.

Primele patru brățări dacice au fost răscumpărate în 2007 de la un cetățean american, cu circa 980.000 de lei. A cincea a fost predată, în același an, statului român de către autoritățile franceze, după ce a fost expusă de un cetățean german la Expoziţia Bienală a Anticarilor, în Paris. În aceeași perioadă, o altă brățară a fost recuperată în urma unei acțiuni în forță, de la un hunedorean.  În 2007, alte două spirale de aur au fost aduse în țară, din Elveţia, iar una – din SUA, după ce statul român a achita 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari pentru repatrierea lor. În 2008, statul român a achitat peste 130.000 de euro pentru a răscumpăra alte două brățări, de la un cetățean german. În 2009, a douăsprezecea brățară dacică din aur a fost răscumpărată de statul român de la un cetățean american, cu suma de aproape 70.000 de euro.

Povestea celei de-a treispreecea spirale de aur aduse în țară a început în 2005, când Zeno Pop, un cetățean german, ar fi cumpărat-o de la mafia sârbă implicată în tranzacții cu artefacte furate din siturile arheologice din Munții Orăștiei. Un an mai târziu, Pop a vândut-o, susțin anchetatorii, unui colecţionar bulgar, pentru suma de 62.000 Euro, fiind prezentată cumpărătorului ca aparţinând unei colecţii private, având o origine licită. În martie 2010, „organele judiciare române au fost sesizate de către colecţionarul bulgar, din Sofia, despre disponibilitatea acestuia din urmă a restituirii unei brăţări plurispiralice din aur în greutate de 933,4 gr. sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa Regia”, se arată în rechizitoriu dosarului în care Zeno Pop este judecat pentru spălare de bani.  Brăţara plurispiralică din aur a fost predată autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei U.N.I.D.R.O.I.T., aflându-se în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureştii. Cheltuielile pentru expertizarea și repatrierea artefactului au fost de aproape 73.000 de euro.

De peste opt ani, autoritățile române nu au mai anunțat recuperarea niciunei brățări dacice furate din Sarmizegetusa Regia. Augustin Lazăr, fostul procuror general al României și fost șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, instituții care au instrumentat dosarele traficului de comori dacice afirma că în cazul brăţărilor dacice, diferenţa de la 13 la 24 de piese se ştie că există.

„Există informaţii, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte, ele sunt puse în urmărire prin Interpol, sunt pe site-ul FBI-ului în Statele Unite şi vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate şi apoi recuperate. Este o activitate laborioasă care va mai dura”, declara acesta în 2015.

Între timp, câteva imagini și scurte descrieri ale comorilor date în urmărire națională au fost publicate pe site-ul Poliției Române, la rubrica Obiecte furate. Trei dintre artefactele prezentate au fost furate în 27 mai 2001 și sunt brățări spiralice , cu câte cinci – șase spire, „din bară plină de aur (24 k), rotundă în secțiune, cu extremitățile lățite în formă de protomă zoomorfă (lup sau șarpe), decorată cu șase registre vegetale (frunze), care se desfășoară în partea posterioară capului și coamei stilizate. Sunt lucrate în tehnica au-repousse (prin ciocănire la rece), cu greutatea cuprinsă între 0,800 – 1,700 kg. Au fost descoperite în situl arheologic Sarmisegetuza – Regia (zona Caprăreața) din Munții Orăștiei, județul Hunedoara. A patra este descrisă astfel: „brăţară plurispiralică lucrată integral din aur de 23-24 kt, alcătuită din 5 ½ spire, diametru 10 cm, cu extremitățile aplatizate și decorate prin incizie, capetele în formă de protomă zoomorfă”. A fost furată în 1999.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi + paisprezece =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
DE CĂPĂTUIALĂ. Şefii PSD ai judeţului scot la concurs postul lui Sălan Jnior         ÎN ANUMITE CONDIȚII. Restanțierii din Deva pot scăpa de plata penalităților         Drumarii se întorc după trei luni pe șantierul șoselei Hunedoara – Călan         Accident soldat cu doi morți pe Autostrada A1, între Deva și Ilia         Accident cu mașina Poliției         Incendiu puternic la o casă din satul Baldovin         Razii ale Poliției TF în gările din județ         Spărgători de locuințe prinși în urma unor descinderi         Biciclist lovit de mașină, în Hunedoara         Concert de muzică rock în Parcul Cetăţii Deva         Prins la furat pe șantierul căii ferate         Arme confiscate în Lupeni         Prostituată jefuită pe centura Devei         Avram Iancu a renunțat la visul de a deveni președintele României         Lansare de carte. Albumul fotografic „Oameni și locuri. Comuna Luncoiu de Jos”         APA PROD SA, UN SCANDAL FĂRĂ SFÂRŞIT. Preţul apei, cea mai recentă răfuială politică între PNL şi PSD Hunedoara         ATENȚIE LA NEATENȚIE. O pensionară a fost lăsată fără o importantă sumă de bani         LA PETROȘANI. Un șofer beat a lovit două mașini         Parcul Corvin, simbolul neglijat al Hunedoarei         DN 68 A, șoseaua dezastruoasă care dublează „autostrada – muzeu”