Ce tradiţii mai păstrează luna Gerar după marile sărbători ale iernii

Crăciunul şi Anul Nou au trecut, dar urmează Sfântul Petru de Iarnă şi Circovii, cu obiceiuri care intră în istorie

Imediat după marile sărbători ale iernii, hunedorenii de odinioară se întorceau la muncile gospodăriei, specifice lunii Gerar. Numele popular al acestei luni provine, desigur, de la perioada foarte friguroasă pe care o reprezintă. Însă, o dată încheiate cele două mari sărbători religioase, Crăciunul şi Anul Nou, ciclul lor continuă cu Sfântul Vasile, sărbătorit în data de 1 ianuarie, iar apoi Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ion (7 ianuarie). După ce şi aceste două sărbători vor fi trecut, sătenii încep pregătirile de primăvară, chiar dacă pământul este încă îngheţat. De altfel

După sărbători se reia munca obişnuită în gospodărie

După sărbători se reia munca obişnuită în gospodărie

hunedorenii care locuiesc la oraş au căpătat, în timp, credinţa că în perioada de iarnă cei care trăiau la sat aveau mai mult timp la dispoziţie în sezonul rece. Nimic mai fals: femeile torceau şi ţeseau, ocupându-se de înfrumuseţarea casei, iar bărbaţii se ocupau de aprovizionarea cu hrană şi apă proaspătă a vitelor, cailor şi oilor.

Sărbătorile Mari şi Sărbătorile Mici

Perioada Bobotezei este una dintre cele mai prolifice, în ceea ce priveşte încercările de a face previziuni meteorologice. Hunedoreanul Marcel Lapteş, specialist în etnografie şi folclor, spune că în această perioadă erau citite „semnele” cerului, dar şi ale pământului. Ţăranii, aşezaţi pe arătura din toamnă, urmăreau zborul păsărilor, pentru a „ghici” cum va fi anul agrar care tocmai începea. Se încerca ghicirea anului agricol, dar şi a celui pastoral, apicol şi viticol. Perioada era marcată de „sărbătorile mici”, repezentate cu cruce neagră în calendar şi „Sărbătorile Mari”, date de cele mai importante evenimente religioase ale acestui interval. Cei care au umblat prin satele hunedorene în ultimii ani au observat că aproape toate aceste practici ancestrale au fost afectate de uitare şi de modernitate. Totuşi, segmentar, ele se mai păstrează, în forma lor esenţială, fiind practicate încă de cei mai vârstnici dintre hunedoreni.

Sfântul Grigorie, protectorul căldurii

Data de 10 ianuarie este una dintre cele mai importante ale lunii şi, cumva, o zi simbol pentru toate celelalte. În această zi era celebrat sfântul Grigorie, protectorul căldurii şi inamicul frigului. O zi mai tâziu, în 11 ianuarie, urma la rând cuviosul Teodosie cel mare, recunoscut în satele hunedorene drept un sfânt al copiilor. Micuţii născuţi în această zi primeau, cel mai adesea, numele sfântului sau derivate de la acesta (Teodor, Teodora), iar familia trăia cu credinţa că „protejatul” sfântului avea să fie ferit de boli, fiind sănătos şi puternic. Era celebrat mai ales de femei, care erau convinse că sfântul le-ar putea ajuta să aibă copii sănătoşi, mai ales atunci când naşterea pruncilor se lăsa îndelung aşteptată. Dacă aruncăm o privire în calendar vom constata că, după 11 ianuarie, urmează mai mulţi sfinţi „mici”, adică însemnaţi în calendar cu cruce neagră. Totul va culmina, însă, cu sărbătoarea Sfântului Petru!

Sfântul Petru de Iarnă, stăpânul lupilor

Nu, nu aţi citit greşit, deşi, e drept, ne aşteptăm să-l celebrăm pe Sfântul Petru în mijlocul verii. De această dată,

Hrana animalelor şi apa proaspătă trebuie asigurate în fiecare zi.

Hrana animalelor şi apa proaspătă trebuie asigurate în fiecare zi.

însă, avem de-a face cu Sfântul Petru de Iarnă sau Miez de Iarnă, sărbătorit în data de 16 ianuarie. Este prima zi importantă din Anul Lupului, animal dacic sacru. Acesta cuprinde o serie întreagă de sărbători dedicate acestui animal, fiară temută prin puterea ei distructivă, dar şi protector al caselor şi gospodăriilor ţărăneşti. Considerat stăpânul cheilor raiului, sfântul Petru este văzut şi ca patron al lupilor. El era cel care, alături de Sfântul Andrei, reglau acţiunile distructive ale sălbăticiunilor. Desigur, în zona Orăştiei, mai ales, lupul, sfântul şi sărbătoarea celor doi, era ţinută cu stricteţe. Femeile care ar fi lucrat în această zi, la spălat sau la ţesut, aveau să întâmpine adevărate nenorociri, potrivit credinţei populare. Sfântul Petru de Iarnă şi Sfântul Petru de Vară deveneau, astfel, două puncte-reper pentru calendarul pastoral tradiţional. Ultima sărbătoare din acest ciclu al iernii era ţinută în data de 17 ianuarie: ziua Circovilor.

Circovii: trei zile împotriva duhurilor

Circovii erau, de fapt, o serie de sărbători care ţineau trei zile. Ele erau celebrate ca metodă de a lupta împotriva duhurilor rele, care ar fi putut să-i îmbolnăvească pe oameni, dar şi animalele din gospodărie, de răceli şi gripe, atât de frecvente în această perioadă. În satele din lunca Mureşului oamenii obişnuiau să aprindă focuri pe malul râului, pentru a alunga duhurile malefice şi pentru a le „da pe apă”. În intervalul circovilor erau celebraţi, de altfel, şi doi sfinţi ortodocşi: cuviosul Antonie cel Mare şi Sfântul Tănase. Astăzi, şi în satele orăştiene, dar şi în localităţile de pe malurile Mureşului, tradiţiile s-au estompat. Practicate doar ici şi colo, ori supravieţuind, încă, mai ales în aducerea aminte a bătrânilor, ele ne dau măsura unui alt timp, trăit sub semnul unor semne şi ritmuri care dădeau sens vieţii aspre de odinioară.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi + 6 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Cum arată șantierul drumului județean Hunedoara – Călan         Bazinele cu apă minerală de pe Valea Mureșului         Ce trebuie să știe turiștii care vor să urce în Retezat cu mașinile, spre Poiana Pelegii         Tânără tâlhărită de fostul prieten, cu 20 de ani mai mare decât ea         Muzeul mineritului a fost restaurat cu fonduri UE         ADR VEST. Școală din Uricani modernizată cu fonduri UE         ORĂȘTIE. Podul care nu mai leagă comunitatea, ci o desparte         6 august 2020. Omagiu minerilor din Valea Jiului         Ziua Minerului. Povestea revoltei muncitorilor de la Lupeni – 1929         Furturile din Mina Paroșeni nu au leac         Unde trebuie purtată masca de protecție, în municipiul Hunedoara         Conducerea Consiliului Județean Hunedoara solicită măsuri urgente pentru a pregăti unitățile medicale         Sarmizegetusa Regia, vizitată cu masca de protecție pe față         Tineri reținuți în Călan, după ce au tâlhărit un bărbat aflat sub influența băuturilor alcoolice         Cascada Clocota și Germisara, reperele stațiunii Geoagiu Băi         Copil de 6 ani rănit într-un accident pe DN 66. Familia s-a răzbunat pe șofer și pe echipajul medical         Cum a fost înființat Muzeul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara         Scene cumplite în Călan: un bărbat a ajuns în stare gravă la spital, după ce a fost tâlhărit         Cadavrul tânărului dispărut de trei săptămâni în Lacul Cinciș a fost scos la suprafață         Tupeul unui șofer îl va costa scump: a lovit un polițist după ce a fost oprit în trafic