Ce se întâmplă drumurile „turistice” reclamate an de an de vizitatorii Hunedoarei

556

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Lacul Cinciş şi Masivul Retezat sunt căutate anual de zeci de mii de turişti, însă atât oaspeţii judeţului Hunedoara, cât şi localnicii se plâng de starea precară a drumurilor spre ele.

Autorităţile spun că şoselele vor fi reabilitate, cu ajutorul fondurilor europene sau prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”.
Drumul spre cetăţile dacice aşteaptă fondurile UE

Drumul Judeţean 705 A Orăştie – Costeşti, în lungime de 17 kilometri, reprezintă principala cale de acces a turiştilor la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (Costeşti, Sarmizegtusa Regia şi Blidaru). A ajuns într-o stare de degradare accentuată.

„Îmbrăcămintea bituminoasă se prezintă într-o stare mediocră sau rea, cu suprafeţe extinse sau tronsoane întregi afectate de faianţări din oboseală, fisuri şi crăpături, rupturi de margine etc. Aspectul general al îmbrăcăminţilor conduce la concluzia că acestea sunt vechi, că nu au beneficiat de lucrări de întreţinere planificate pe durate de exploatare, iar în prezent sunt afectate de defecţiuni frecvente şi extinse, cu multiple lucrări de reparaţii de tipul plombărilor şi cu reparaţii efectuate ca urmare a introducerii unor utilităţi subterane, aproape pe toate tronsoanele situare în intravilan”, se arată în expertiza tehnică realizată şoselei.

Consiliul Judeţean Hunedoara a scos la licitaţie publică realizarea proiectului tehnic şi a documentaţiei necesare pentru modernizarea drumului judeţean, pe tronsonul km 2+200 – km 19+465, respectiv de la ieşirea din Orăştie până la marginea localităţii Costeşti. Serviciile sunt estimate la 1,4 milioane de lei, iar Costel Avram, administratorul public al judeţului Hunedoara, susţine că sunt necesare în pregătirea lucrărilor de modernizare care vor fi realizate cu fonduri europene, obţinute prin Programul Operaţional Regional. De la Costeşti până la poalele Sarmizegetusei Regia, un tronson cu o lungime de 18 kilometri a fost modernizat în perioada 2015 – 2016, tot cu ajutorul unei finanţări UE.

Drumul Lacului Cinciş

Drumul Judeţean Hunedoara – Lacul Cinciş – Topliţa (DJ 687D), în lungime de circa 25 de kilometri, a fost asfaltat şi modernizat în anii ´60, odată cu amenajarea lacului de acumulare Cinciş şi cu construcţia barajului său. Cu timpul, şoseaua a devenit tot mai aglomerată, însă investiţiile în reabilitarea ei au fost puţine şi realizate pe bucăţi.

„Starea de degradare a îmbrăcăminţii rutiere este avansată pe tot sectorul asfaltat, iar degradările apărute sunt specifice structurilor rutiere nerigide. Durata de exploatare este depăşită. Starea de degradare se explică prin lipsa parţială a lucrărilor de întreţinere la timpul potrivit, prin capacitatea portantă deficitară a structurii rutiere existente şi prin neasigurarea colectării şi evacuării apelor de suprafaţă din zona drumului. De asmenea, pe tot traseul, podeţele existente sunt într-o stare tehnică necorespunzătoare, colmatate şi cu coronamente degradate sau inexistente”, arată expertiza tehnică realizată pe şoseaua DJ 687D.

Cele mai mari probleme sunt în zona Lacului Cinciş, unde circa şapte kilometri din drumul judeţean sunt în administrarea temporară a Primăriei Teliucu Inferior, care derulează lucrări de extindere a reţelei de apă şi canalizare.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara susţin că sectorul rutier din zona Lacului Cinciş va fi preluat din nou de autorităţile judeţene, după ce vor fi recepţionate lucrările la reţeaua de apă şi canalizare, iar reabilitarea DJ 687 D Hunedoara – Topliţa (km. 0+000 – 15+165) va fi realizată cu fonduri accesate prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”.
Drumul riscant din Masivul Retezat

Drumul Judeţean 685 Râu de Mori – Lacul Gura Apelor – Poiana Pelegii (Parcul Naţional Retezat), asfaltat până la barajul Gura Apelor a fost înfiinţat în anii ´70, în timpul lucrărilor la hidrocentrala şi barajul din Retezat. Este singurul drum pe care călătorii pot ajunge cu autoturismul până în „inima” Parcului Naţional Retezat, la Poiana Pelegii, în locul de unde pornesc mai multe trasee montane spre lacurile glaciare şi spre vârfurile cele mai înalte ale masivului şi spre partea nordică a Retezatului.

Şoseaua de la poalele Retezatului urcă din satele Clopotiva şi Râu de Mori ale Ţării Haţegului pe o distanţă de circa 30 de kilometri, strecurându-se prin defileul Râului Mare, până la barajul Gura Apelor. De aici, traseul spre Poiana Pelegii (1.600 de metri) continuă pe un drum forestier de circa 20 de kilometri, dificil de parcurs cu autoturismul, care străbate Valea Lăpuşnicului, afundându-se în sălbăticie, până în apropierea locului de campare din Parcul Naţional Retezat.

Drumul Râu de Mori – Baraj Gura Apelor este asfaltat, practicabil, însă deteriorat pe alocuri. Cea mai dificilă porţiune a drumului este sectorul dintre Brădăţel – o fostă colonie muncitorească din anii ´70 – şi barajul Gura Apelor. Pe marginea şoselei pot fi văzute stânci uriaşe smulse din versant şi prăbuşite de la înălţimi mari. În unele locuri, autorităţile au intervenit şi au lărgit drumul, după ce o parte a acestuia a fost acoperită de stânci. În alte locuri, alunecările de teren recente au antrenat şi sute de arbori, pe care i-au smuls din rădăcini

O mulţime de alunecări de teren şi căderi de pietre petrecute de-a lungul timpului au transformat DJ 685 într-una dintre cele mai periculoase şosele de munte. Cea mai dificilă porţiune a drumului este sectorul dintre Brădăţel – o fostă colonie muncitorească din anii ´70 transformată apoi în tabără şcolară şi abandonată parţial – şi barajul Gura Apelor.

În ultimii ani, şoseaua de la poalele Retezatului a fost reparată de mai multe ori, însă nu au avut loc intervenţii pentru împiedicarea alunecărilor de teren şi a căderilor de pietre. Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu prudenţă pe ultimii kilometri ai drumului. Potrivit Consiliului Judeţean Hunedoara, proiectul de reabilitare a drumul din Retezat, pe tronsonul Cârneşti (DN 68) – Baraj Retezat – Cabana Rotunda, (km. 8+219 – 32+873) este cuprinsă în Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”.

Comentarii FB

comentarii




One thought on “Ce se întâmplă drumurile „turistice” reclamate an de an de vizitatorii Hunedoarei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.