Când ar putea fi extrași arborii care pun în pericol Tunrul Pentagonal din Sarmizegetusa Regia

268

Turnul pentagonal a fost descoperit la începutul secolului al XIX-lea, iar în anii ´60 arheologii l-au dezvelit aproape complet, una din intenţiile lor fiind includerea monumentului în circuitul de vizitare a cetăţii dacice. O potecă abruptă coboară din incinta sacră a Sarmizegetusei Regia până la Turnul Pentagonal, însă accesul în zona monumentului este oprit.

Monumentul antic se află într-o stare precară şi stă sub ameninţarea prăbuşirii unor arbori peste el. În 2017, aproape 20 arbori din vecinătatea construcţiei antice au fost marcaţi de silvicultori ca fiind periculoşi, dar din cauza poziţionărilor lor din amonte nu au putut fi extraşi prin metode tradiţionale fără a afecta monumentul, astfel că scoaterea arborilor. A fost amânată până în prezent.

„Arborii din vecinătatea turnului, care pun în pericol integritatea acestuia vor fi extraşi, însă operaţiunea este mai complicată, pentru că nu se poate face ca în cazul altor arbori din sit, de către silvicultori cu utilajele clasice. Este nevoie de alpinişti pentru a tăia arborii, pe bucăţi, începând de sus în jos şi de a-i scoate fără să existe riscul prăbuşirii lor peste monument”, explică Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului. Acesta speră ca până în iarna acestui an să fie semnat un contract pentru scoaterea arborilor din zona Turnului Pentagonal, dacă vor fi găsite fonduri pentru astfel de lucrări, prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice.

„În momentul dezvelirii arheologice complete din anii ’60 ai secolului trecut, paramentul turnului era format din patru-şase asize (cinci rânduri complete şi unul, cel mai de sus, parţial – alcătuit din patru blocuri de calcar), care descriau un plan vertical, neînclinat. În prezent starea de degradare a monumentului este accentuată.

Alunecările de teren (încă active), apele pluviale şi rădăcinile arborilor din apropiere creează eforturi constante în zidurile fostului turn, care au condus la prăbuşirea a două asize. Local, zidurile ies din verticală mai bine de 30 cm, existând pericolul iminent al prăbuşirii unor segmente consistente”, se arată în studiul istorico-arhitectural realizat la Sarmizegetusa Regia, de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Până în 2013, când a fost instituită paza în situl UNESCO, oaspeţii Sarmizegetusei Regia puteau fi văzuţi adesea căţărându-se pe turn şi dislocând astfel blocurile de piatră ale acestuia. Alţi turişti aruncau gunoaie în interiorul lui, în timp ce căutătorii de comori au scormonit la baza acestuia.

Acum, turnul solitar este ferit de intervenţiile nefaste ale oamenilor, în schimb fenomenele naturale continuă să îl afecteze. Blocuri de piatră stau să se prăbuşească, iar în unele zone cei care au avut în grijă monumentul istoric le-au asigurat cu proptele improvizate din lemne.

„O altă interacţiune negativă dintre vegetaţia înaltă existentă şi ruinele arheologice este dată de rădăcinile arboilor care în câteva situaţii generează presiuni asupra zidurilor existente, cel mai semnificativ exemplu în acest caz fiind Turnul pentagonal unde prezenţa fagilor induce dislocări ale blocurilor de piatră, dar şi iminente alunecări de teren”, se arată în studiul istorico-arhitectural realizat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Restaurarea şi punerea în siguranţă a Turnului Pentagonal şi includerea monumentului în circuitul turistic pot fi făcute cu cheltuieli de care, în prezent, Consiliul Judeţean Hunedoara, care administrează Sarmizegetusa Regia, nu dispune pentru astfel de activităţi. Autorităţile aşteaptă oportunitatea accesării de fonduri europene pentru realizarea lucrărilor la Sarmizegetusa Regia.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *