CĂLARE PE MONUMENTUL UNESCO. Promovează monumentul sau obiceiurile proaste?

O postare apărută pe o rețea de socializare a readus în atenție situația alarmantă în care se află cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.

 

 

Un grup de reconstituire istorică din Alba Iulia s-a fotografiat cocoţat pe ruinele unuia  dintre turnurile de observaţie din cetatea Costeşti, iar fotografiile au fost distribuite pe pagina de Facebook a unui arheolog din Alba Iulia. La câteva zile, pe pagina „Sarmizegetusa mea, a ta, a noastră” au apărut şi reacţiile legate de această acţiune, reacţii presărate cu acuze dure şi cuvinte grele de o parte şi de cealaltă.

„Gibonodaci cățărați pe monumente”

„Domnule istoric travestit, specialist în istoria dacilor dacă nu știți, tocmai călăriţi un monument istoric. Dacă nu aveaţi voie acest lucru la Sarmizegetusa ați găsit de cuviinţă să faceţi acest lucru la Costești. Vă atrag atenţia că ceea ce dumneavoastră credeţi că aveţi dreptul să faceţi, are dreptul oricine, iar emplectonul pe care îl călăriţi din plin ar putea, prin puterea exemplului să fie călărit de fiecare turist şi în final distrus. Sau Quod licet Jovis non licet bovis (Ce este permis lui Jupiter, nu este permis boului) este dictonul dumneavoastră preferat? Ruşine, arheolog Cătălin Borangic”, scrie Sorin Minulescu în contul pomenit mai sus. Căţăratul pe monumente a fost prioritatea numărul unu la stabilirea regulilor de administrare a Sarmizegetusei Regia. Nu a fost un moft, ci o necesitate. La această concluzie a ajuns şi Consiliul Ştiinţific, cel care a impus această prevedere. Gestul celor care au intrat cu bocancii pe monument e cu atât mi greu de înţeles, cu cât autorul este un arheolog de meserie. Arheologul Cătălin Borangic îşi justifică fapta prin aceea că s-a filmat un clip de promovare pentru UNESCO.

Dacă poate arheologul, poate şi turistul

Atitudinea celor care au călărit monumentul UNESCO a provocat indignarea mai multor persoane cărora le pasă de soarta cetăţilor, printre care fostul administrator al Sarmizegetusei Regia. Vladimir Brilinsky a preluat textul şi l-a distribuit pe pagina sa. Acolo a început un dialog presărat cu scuze şi acuze, în care părerile sunt net în defavoarea lui Cătălin Borangic arheologul din Alba Iulia, cel care a iniţiat „şedinţă” foto călare pe monumentul de patrimoniu mondial de la Costești. „Individul ori nu judecă, ori se face că nu-i pasă şi tratează monumentele ca pe moşia proprie. Trebuie să înţelegem un lucru, foarte clar: Ceea ce unui individ îi este permis, este permis tuturor. Dacă cineva are dreptul să călărească monumentele, automat acest drept le revine tuturor celor care vizitează acele locuri. Şi atunci ne putem închipui cum 50.000 de turişti vin şi, în baza dreptului conferit de nefericitul gest al lui Cătălin Borangic, îi urmează exemplul. Cu toate că în acest caz toleranţa ar trebui să fie zero, din păcate gestul său nu este singular.  Un alt arheolog pentru care delaţiunea ordinară este un mod de viaţă, îşi conducea turiştii până acum şase ani, pe zidul incintei militare din Sarmizegetusa Regia contribuind consistent la distrugerea acestuia”, a afirmat Vladimir Brilinsky, cunoscut de mai bine de 20 de ani pentru tenacitatea sa de a lupta pentru protejarea cetăţilor dacice.

Apel de la „Ambulanţa pentru Monumente”

De remarcat este faptul că acum în cetatea Costești se desfăşoară o amplă acţiune de protejare a turnurilor locuinţă, aflate într-un stadiu alarmant de degradare, atât din cauza intemperiilor, dar mai ales din cauza acţiunilor umane voluntare şi inconştiente de a călca în picioare pietrele care compun aceste edificii şi a umpluturii de pământ şi piatră (emplectonul) care reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale tehnologiei constructive din Dacia preromană aşa cum afirma Hadrian Daicoviciu. Un proiect al Institutului Naţional al Patrimoniului este pus în aplicare de către „Ambulanţa pentru Monumente”, un ONG care s-a făcut remarcat şi cu alte ocazii în care monumente aflate în pragul colapsului au fost protejate. În nota de fundamentare a proiectului se arată clar că acţiunea factorului uman asupra acestor monumente unicat este extrem de nocivă, motiv pentru care sunt prevăzute măsuri de stopare a agresiunii asupra monumentelor de patrimoniu mondial.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouă − 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Recomandări I.T.M. Hunedoara privind prevenirea răspândirii noului coronavirus         Bărbat rătăcit în pădure, găsit de jandarmi         Jandarmii montani, pregătiți în Cheile Tăii         2800 de recoltoare oferite de Asociația de Prietenie China – România au ajuns la două instituții din subordinea CJ Hunedoara         Casa de cultură din Hunedoara intră în șantier         Accident pe DN 76, în zona Brad. Tânără la un pas de tragedie după ce a pierdut controlul mașinii         Momente cumplite pe râul Strei. O fetiță a dispărut în apele canalului de derivație         Tavanul s-a prăbușit peste biroul lui Costel Avram, din Consiliul Județean Hunedoara         27 de noi cazuri de Covid 19 în județul Hunedoara, într-o singură zi         Când vom vedea rapoartele anuale de activitate ale aleșilor locali din Orăștie?         Microhidrocentrală plănuită pe barajul lacului de acumulare Poiana Ruscă         Cum ar trebui gândită, denumită și predată educatia sexuală în scoli         Constructori acuzați că au decontat ilegal lucrări finanțate de UE în Lupeni și Băile Herculane         Doi bărbați sunt cercetați pentru braconaj, după ce au fost prinși noaptea la vânătoare         O mocăniță pentru județul Hunedoara         L-ați văzut?         ISTORII HUNEDORENE. Dealul Cetății Deva în administrarea Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara         Oamenii din Sântandrei au ajuns la capătul răbdării, din cauza penelor de curent         ACCIDENT. Mașină lovită de tren la trecerea peste calea ferată, din halta Geoagiu         Accident grav, cu șapte răniți, produs de un șofer teribilist de 23 de ani