CĂLARE PE MONUMENTUL UNESCO. Promovează monumentul sau obiceiurile proaste?

O postare apărută pe o rețea de socializare a readus în atenție situația alarmantă în care se află cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.

 

 

Un grup de reconstituire istorică din Alba Iulia s-a fotografiat cocoţat pe ruinele unuia  dintre turnurile de observaţie din cetatea Costeşti, iar fotografiile au fost distribuite pe pagina de Facebook a unui arheolog din Alba Iulia. La câteva zile, pe pagina „Sarmizegetusa mea, a ta, a noastră” au apărut şi reacţiile legate de această acţiune, reacţii presărate cu acuze dure şi cuvinte grele de o parte şi de cealaltă.

„Gibonodaci cățărați pe monumente”

„Domnule istoric travestit, specialist în istoria dacilor dacă nu știți, tocmai călăriţi un monument istoric. Dacă nu aveaţi voie acest lucru la Sarmizegetusa ați găsit de cuviinţă să faceţi acest lucru la Costești. Vă atrag atenţia că ceea ce dumneavoastră credeţi că aveţi dreptul să faceţi, are dreptul oricine, iar emplectonul pe care îl călăriţi din plin ar putea, prin puterea exemplului să fie călărit de fiecare turist şi în final distrus. Sau Quod licet Jovis non licet bovis (Ce este permis lui Jupiter, nu este permis boului) este dictonul dumneavoastră preferat? Ruşine, arheolog Cătălin Borangic”, scrie Sorin Minulescu în contul pomenit mai sus. Căţăratul pe monumente a fost prioritatea numărul unu la stabilirea regulilor de administrare a Sarmizegetusei Regia. Nu a fost un moft, ci o necesitate. La această concluzie a ajuns şi Consiliul Ştiinţific, cel care a impus această prevedere. Gestul celor care au intrat cu bocancii pe monument e cu atât mi greu de înţeles, cu cât autorul este un arheolog de meserie. Arheologul Cătălin Borangic îşi justifică fapta prin aceea că s-a filmat un clip de promovare pentru UNESCO.

Dacă poate arheologul, poate şi turistul

Atitudinea celor care au călărit monumentul UNESCO a provocat indignarea mai multor persoane cărora le pasă de soarta cetăţilor, printre care fostul administrator al Sarmizegetusei Regia. Vladimir Brilinsky a preluat textul şi l-a distribuit pe pagina sa. Acolo a început un dialog presărat cu scuze şi acuze, în care părerile sunt net în defavoarea lui Cătălin Borangic arheologul din Alba Iulia, cel care a iniţiat „şedinţă” foto călare pe monumentul de patrimoniu mondial de la Costești. „Individul ori nu judecă, ori se face că nu-i pasă şi tratează monumentele ca pe moşia proprie. Trebuie să înţelegem un lucru, foarte clar: Ceea ce unui individ îi este permis, este permis tuturor. Dacă cineva are dreptul să călărească monumentele, automat acest drept le revine tuturor celor care vizitează acele locuri. Şi atunci ne putem închipui cum 50.000 de turişti vin şi, în baza dreptului conferit de nefericitul gest al lui Cătălin Borangic, îi urmează exemplul. Cu toate că în acest caz toleranţa ar trebui să fie zero, din păcate gestul său nu este singular.  Un alt arheolog pentru care delaţiunea ordinară este un mod de viaţă, îşi conducea turiştii până acum şase ani, pe zidul incintei militare din Sarmizegetusa Regia contribuind consistent la distrugerea acestuia”, a afirmat Vladimir Brilinsky, cunoscut de mai bine de 20 de ani pentru tenacitatea sa de a lupta pentru protejarea cetăţilor dacice.

Apel de la „Ambulanţa pentru Monumente”

De remarcat este faptul că acum în cetatea Costești se desfăşoară o amplă acţiune de protejare a turnurilor locuinţă, aflate într-un stadiu alarmant de degradare, atât din cauza intemperiilor, dar mai ales din cauza acţiunilor umane voluntare şi inconştiente de a călca în picioare pietrele care compun aceste edificii şi a umpluturii de pământ şi piatră (emplectonul) care reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale tehnologiei constructive din Dacia preromană aşa cum afirma Hadrian Daicoviciu. Un proiect al Institutului Naţional al Patrimoniului este pus în aplicare de către „Ambulanţa pentru Monumente”, un ONG care s-a făcut remarcat şi cu alte ocazii în care monumente aflate în pragul colapsului au fost protejate. În nota de fundamentare a proiectului se arată clar că acţiunea factorului uman asupra acestor monumente unicat este extrem de nocivă, motiv pentru care sunt prevăzute măsuri de stopare a agresiunii asupra monumentelor de patrimoniu mondial.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Unde se vând brazi pe domeniul public în Deva         Biserica „Sfântul Ierarh Spiridon” din municipiul Hunedoara și-a sărbătorit hramul         O nouă prelevare de organe a avut loc la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva         Dotări noi la secția de Obstetrică – Ginecologie în spitalul din Hunedoara         Adrian David a fost numit administrator public al Devei         Renoir, poet al culorii         PRIMĂRIA DEVA. Banii pentru bursele elevilor au intrat în conturile școlilor         Cel mai bun an pentru Castelul Corvinilor         Tânăr condamnat după ce a jefuit un elev în Hunedoara         IULIU WINKLER: “Exodul creierelor, un fenomen care va afecta structural întreaga UE”         Carmen Hărău: “Pensiile speciale legiferate de PSD sunt o palmă dată celor care au muncit din greu!”         Tragedie pe DN 7, în apropiere de Deva: doi oameni au murit         Tineri prinși la furat         Razii în piețele Hunedoarei         Petarde confiscate de polițiști         RAR Hunedoara construiește un sediu nou în Parcul Industrial         ÎNVESTIREA NOULUI PREFECT. Vasilică Potecă: “Cei care respectă legea n-au de ce să se teamă”         Cât au cheltuit primăriile din județ pentru cadourile oferite copiilor de sărbători         Centrul Cultural ,,Drăgan Muntean”. Demonstraţie de robotică la Deva         PRIMĂRIA DEVA. Banii pentru bursele școlare