Biserica medievală din Gurasada, reparată cu ajutorul „Ambulanței pentru monumente”

382

Acoperișul de şindrilă al Bisericii medievale din Gurasada, care prin starea sa avansată de degradare punea în pericol pictura preţioasă din interiorul bisericii, a fost înlocuit cu un acoperiş din stejar, în două straturi, cu o grosime de circa trei centimetri.

În luna septembrie, zeci de oameni, mulţi dintre ei studenţi la arhitectură, au participat la lucrările de refacere a învelitorii monumentului istoric, derulate prin proiectul „Ambulanţa pentru monumente”.

Şindrila care împodobeşte acum biserica a fost realizată manual, prin cioplire. Tehnica este greoaie însă îi asigură acesteia o rezistenţă mai mare la intemperii.

 

Din 1990 nu a mai fost schimbat acoperişul bisericii medievale din Gurasada. Şi zidurile acesteia prezintă numeroase degradări.

Voluntarii proiectului „Ambulanţa pentru monumente” vor continua lucrările la acoperişul bisericii, unde mai trebuie schimbată şindrila veche de pe turnuri. Cel mai probabil, susţin aceştia, învelitoarea unuia dintre turnuri va fi refăcută în această toamnă, iar a celuilalt în cursul anului viitor, în funcţie şi de fondurile obţinute pentru proiect.

Iniţiativa de refacere a acoperişului bisericii din Gurasada a demarat la începutul acestui an.

„O mână de tineri şi-au propus să salveze prin voluntariat monumentele din România. Biserica „Arhanghelul Mihail” din Gurasada, judeţul Hunedoara (secolul XIII) se numără printre cele mai vechi şi valoroase monumente româneşti şi este înscrisă pe lista tentativă a patrimoniului mondial din anul 2019, iar punerea acesteia în siguranţă ar creşte şansele de a fi inclusă în definitivă a patrimoniului UNESCO. Pictura murală interioară este una dintre cele mai vechi picturi din România, dar este în mare pericol de degradare din cauza infiltraţiilor de apă ce se scurge prin învelitoarea deteriorată. Scopul intervenţiei de urgenţă este asigurarea acoperişului prin înlocuirea învelitorii de şindrilă, un tip special şi costisitor care ar prelungi viaţa monumentului cu 30-40 de ani în aşteptarea unei restaurări complete. Intervenţia are un important scop educativ prin împărtăşirea „know-how-ului” către voluntari şi comunitate dar şi răspândirea modelului către alte comunităţi. Banii vor fi folosiţi pentru achiziţionarea materialelor, plata meşterilor, cazarea şi masa voluntarilor”, informau, în luna martie, reprezentanţii Asociaţia Monumentum, pe pagina „Ambulanţa pentru monumente – Transilvania Sud”.

Biserica medievală de piatră din Grasada a fost inclusă în 2019 pe lista indicativă a siturilor UNESCO, alături de alte cinci biserici din judeţul Hunedoara, aşezămintele de la Streisângeorgiu, Strei, Sântamaria Orlea, Densuş şi Ostrov. Au fost biserici cneziale, iar unicitatea lor le dă şanse şanse să devină situri UNESCO, informau rerezentanţii Institului Naţional al Patrimoniului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *