Avem un județ turistic! Degeaba!

Continuăm analiza fenomenului turistic în județul Hunedoara, începută acum două săptămâni din două motive:

  1. Pentru că numărul de vizualizări ne dă încrederea că am stârnit ceva interes pentru ceea ce poate fi alternativa de salvare economică a județului.
  2. Pentru că din datele pe care le prezentăm se pare că din incompetență sau dezinteres cineva își bate joc de potențialul și patrimoniul turistic al județului Hunedoara!

Simple statistici

Sunt luate de pe INS (Institutul National de Statistica), pentru a nu exista dubii, date care stau la dispoziția oricui care are dorința și cunoștințele minime pentru a face câteva calcule sau comparații. Ceea ce noi, am făcut spre justa dumneavoastră informare!

În cele ce urmează am analizat oferta și perfomanța turistică a județului Hunedoara în comparație cu județele limitrofe: Arad, Timiș, Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba și Bihor.

Capacitatea de cazare în 2018

Acest indicator reprezintă totalitatea locurilor de cazare disponibile într-un an de zile în fiecare județ. Aici Hunedoara stă destul de bine, dat fiind că în Vâlcea, Bihor sau Caraș-Severin, chiar și Sibiu avem stațiuni celebre. Județul Timiș surprinde, cu capacitatea de cazare. Aradul pare depășit de situație, chiar dacă pe vremuri Lipova și Moneasa erau la mare căutare.

 

Capacitate de cazare
VÂLCEA3,702,084
BIHOR3,544,448
SIBIU3,182,787
TIMIŞ2,559,522
CARAŞ-SEVERIN2,137,105
HUNEDOARA1,690,452
ARAD1,527,253
ALBA1,521,656
GORJ956,715

Spunem stă destul de bine, pentru că ocupă un loc onorabil, față de ceea ce urmează!

Sosiri turiști în 2018

Acest indicativ reprezintă numărul de turiști (nu vizitatori sau excursioniști, respectvi, oameni care au stat del puțin 24 de ore în județ).

SIBIU563,952
BIHOR549,014
TIMIŞ378,797
VÂLCEA374,681
CARAŞ-SEVERIN228,210
ARAD216,016
ALBA190,709
HUNEDOARA188,121
GORJ110,258

Înnoptări în 2018

Acest indicatv reprezintă totalul nopților petrecute în structurile de cazare turistică de către turiști într-o destinație în anul 2018.

BIHOR1,522,418
VÂLCEA1,380,811
SIBIU900,361
TIMIŞ895,819
CARAŞ-SEVERIN738,306
ARAD372,818
HUNEDOARA367,578
ALBA357,449
GORJ197,175

Sosirile de străini în 2018

Un public țintă important, aducător de venituri consistente la bugetele locale, sunt turiștii străini. Să vedem cum stăm la acest capitol în anul 2018.

SIBIU158,452
TIMIŞ117,392
BIHOR71,281
ARAD50,265
ALBA31,724
HUNEDOARA18,043
VÂLCEA12,394
CARAŞ-SEVERIN8,565
GORJ5,396

Gradul de Ocupare în 2018

Și acum, cel mai important indicator de performanță turistică, Gradul de Ocupare, respectiv modul în care capacitatea turistică de cazare a unei destinații este exploatată. Reprezintă raportul dintre capacitatea de cazare și numărul înnoptărilor.

BIHOR42.95
VÂLCEA37.30
TIMIŞ35.00
CARAŞ-SEVERIN34.55
SIBIU28.28
ARAD24.41
ALBA23.50
HUNEDOARA21.75
GORJ20.00

Concluzii

Dacă excludem județul Gorj, un alt exemplu de incapacitate sistemică de a profita de urma marelui Brâncuși, vedem că județul Hunedoara este mai mereu pe ultimele locuri raportat la județele limitrofe. Cel mai grav este Gradul de Ocupare, indicativul care de fapt reflectă eficacitatea autorităilor locale în a vinde județul ca o destinație turistică! Aici stăm cel mai prost și acest lucru doare cel mai mult pentru toți investitorii din turism. Indiferent de erforturile lor, incapacitatea de a vinde ceea ce ai este responsabilitatea autorității de management a destinației, care în cazul nostru este exact autoritatea locală județeană în principal, sau, după caz, locală!

Un alt indicativ important este cel al sosirilor. Degeaba avem capacitate de cazare mai mare decât Alba sau Arad, atât timp cât aceste județe știu să atragă mai mulți turiști.

Se mai pot face și alte calcule, precum durata medie de sejur, adică totalitatea înnoptărilor împărțită la numărul sosirilor, dar rezultatul pentru județul Hunedoara este la fel de trist.

Performanța turistică a județului Hunedoara în anul 2018 trebuie obligatoriu raportată la patrimoniul turistic al județului în comparație cu cele limitrofe. Un banal exercițiu de gândire ne va dovedi că nici un județ limitrof nu atinge patrimoniul turistic al județului Hunedoara, poate toate la un loc se apropie de ceea ce noi avem și nu știm exploata.

Cine e de vină? Păi să vedem! O fi Consiliul Județean, care de câțiva ani, cu o mică excepție, în 2016  când județul a  ajuns cel mai premiat la Gala Turismului nu a mai făcut nimic pentru turism? Or fi autoritățile locale care uneori intră în competiții absurde unele cu altele (exemplu Castelul de la Hunedoara cu Cetatea Deva)? Sau or fi adiministrații locale care cred că turismul poate fi o anexă la Casa de Cultură locală?

Răspunsul e unul singur! De vină pentru dezastrul în care se află turismul hunedorean sunt DOAR autoritățile județene și locale, care refuză să accepte turismul drept domeniu prioritar pentru economia județului, care manifestă un dezinteres total (cum altfel poate fi numită incapacitatea de a deschide drumul spre Poiana Pelegii, poartă principală de acces în Retezat, de peste un an de zile?) pentru cei care bagă bani în turism, care nu au capacitatea de a discerne măcar participarea la târgurile de turism, ca să nu vorbim de strategii în domeniu!

Mă gândesc ce neșansă au avut atracțiile noastre turistice (nu le enumăr, că nu ajunge spațiul) să fie poziționate în județul Hunedoara… Dacă erau în Maramureș, Suceava, Sibiu, Bihor, Constanța ca să nu zic în altă țară, câți turiști (nu vizitatori) ar fi ajuns la ele?

Comentarii FB

comentarii




Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ziarul Hunedoreanului