8.7 C
Deva
joi, martie 28, 2024

Atracţii turistice originale! Vă interesează o întoarcere în timp cu 100 de ani? O veţi găsi la Roşia

Un sat vechi de sute de ani va fi readus la viaţă graţie unui proiect implementat de omul de afaceri Emil Părău care se ambiţionează să-l transforme în sat turistic. Turiştii nu numai că vor avea posibilitatea să vadă cum se trăia cu peste 100 de ani în urmă, ci şi să participe efectiv la activităţile rurale şi să-şi agonisească singuri hrana.

parau1„Noi ne-am pierdut nu doar identitatea naţională, ci şi identitatea ca om”, este de părere omul de afaceri Emil Părău. Şi tocmai pentru că vrea să arate şi altora cum trăiau ţăranii românil, cum reuşeau să se gospodărească împreună, fără ca nimeni să nu aibă de suferit, a decis să transforme satul părintesc în sat turistic. O muncă laborioasă, care implică dăruire, pe lângă fondurile necesare, pentru că fiecare căsuţă trebuie restaurată, refăcută, aşa încât să poată fi din nou locuită. Emil Părău a cumpărat, pentru a-l salva de la pieire, tot satul său părintesc, Roşia, locul copilăriei sale, acolo unde părinţii şi strabunii săi au muncit alături de ceilalţi săteni într-o comuniune perfecta cu natura. Un sat pustiu, care mai găzduia un singur locuitor, păstrator al vechilor obieceiuri dacice. Un om care îşi cultiva pământul cu unelte rudimentare, cu plug de lemn, scule ca acumsute de ani, foale de fierărie şii care îşi face pâine în cuptorul construit de mâinile lui, care are stupi, zeci de ierburi de leac, oi şi vaci care îi asigură traiul de zi cu zi. Lui Părău, ideea i-a venit atunci când tatăl său i- a vorbit despre satul care dispărea încet dar sigur, unde casele se degradau sub trecerea timpului.  Întâi a refăcut casa părintească pentru ca, mai apoi, să cumpere una câte una toate casele de la localnicii care îl rugau să le salveze. În total 50 de gospodării şi vreo 300 de hecatre de pământ. Emil Părău nu ştia ce va face cu ele, dar nu putea sta nepăsător atunci când cătunul său natal dispărea. Apoi i-a încolţit în minte ideea transformării acestuia în sat turistic. Un loc unde cei veniţi să se integreze în natură, să trăiască aşa cum o făceau străbunii noştri.

Întoarcerea la natură

“Vreau să fac o întoarcere în timp. Să înţelegem viaţa celor care trăiau aici cu sute de ani în urmă. Să readuc în harta rosiaactualitate viaţa satului de odinioară, relaţiile interumane, tot ceea ce a dispărut din actuala societate. Satul ca teren este aranjat, dar mai sunt casele. Acum, peste iarnă, nu am putut lucra, dar din primăvară de apucăm de treabă şisperr ca anul acesta să reuşim să finalizăm proiectul”, spune Emil Părău. Este mai mult decât un simplu proiect pentru investitorul hunrdorean, care nu a uitat nicicând de unde a plecat. Este o promisiune de suflet, pe care şi-a făcut-o lui însuşi. Practic, vorbim despre întoarcerea la acele vremuri în care omul agonisea atât cât să trăiască, când tot ce avea nevoie îşiprducea pe lângă casă. Fiecare putea trăi din munca lui, omul se mulţumea cu ce avea şi se gândea şi la semenii lui. “Unul singur a fost mai bogat în sat, dar a sfârşit tragic, ucis de fiica sa, de ginere şi de soţie”, spune Părău, explicând astfel că banii nu aduc şi liniştea sau satisfacţia sufletească. Un sat unde toată suflarea participa la clăci,unde munca se împletea cu distracţia când treburile erau gata, unde se ajutau şi la bucurie şi la necaz, unde moartea era privită, la fel ca şi la daci, un fapt firesc şi nicidecum o tragedie. O comunitate care trăia după rânduielile naturii.

Proprietar temporar pe casa unde îşi petrece concediul

sat.parauDespre asta este vorba când omul de afaceri spune că vrea să facă un salt în timp. Şi nu înainte, ci înapoi, atunci când ţăranii noştri trăiau cu sufeltul curat. Iniţial, 10 case vor fi transformate în „reşedinţe” pentru cei care vor să înveţe cum este viaţa la ţară. Şi nu agropensiuni, ci efectiv case temporare, unde turiştii să poată învăţa pe viu cum este să mănânci ceea ce îţi agoniseşti. „Vor avea o vacă, porc, găini, o mică grădiniţă de legume de care trebuie să se îngrijească. Bineînţeles că vor fi şi ajutaţi, dar fiecare este proprietar ca să spun aşa pe perioada în care stă acolo. Vara facem clăci la care să participe cei care vin aici”, explică Emil Părăru. Şi, demn de menţionat, pe lângă fiecare casă va fi înfiinţat un atelier, de fierărie, cojocărie, etc. unde vor  lucra tot proprietarii temporari ai caselor respective, exact cum făceau străbunii noştri.

Acum, în satul Roşia mai este un singur localnic, iar alţi doi vin peste vară, iar localnicii vor face parte din acest inedit proiect de salvare a satului. Majoritatea caselor au peste 100 de ani, dar oricum nu este niciuna care să aibă sub 50 de ani. Emil Părău îşi doreşte doar  să vadă iarăşi satul plin, cu oameni îmbracaţi in straie ţăraneşti, oameni străini care apoi vor povesti minunăţiile unui sat din muntii Apuseni, înţepenit în istorie.

 

 

 

Știri Similare

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/