Atracţii turistice ascunse: Peștera Zidită de la Mada

La 43 de kilometri de Deva sau 25 de kilometri de la Orăştie înspre Geoagiu şi dincolo de cunoscuta staţiune, o peşteră mai puţin cunoscută face deliciul turiştilor şi al amatorilor de speologie. Cine se îndreaptă spre cheile Madei (sau cheile Măzii, cum le spun localnicii), dar aleg să facă dreapta pe poteca dinspre coasta de piatră a dealului din apropiere, va avea o surpriză: sus, după ce ai străbătut potecile şi o „vărsătură” de pietre care coboară din munte, stă pitită, în spatele unor arbuşti care-i acoperă intrarea, Peştera Zidită. Versanţii Pleşei Mari şi ai Dosului, cu o înălţime de aproximativ 700 de metri vă oferă una dintre cele mai frumoase privelişti asupra Munţilor Metaliferi. Atenţie însă, mai ales în zonele stâncoase, pentru că în zonă a fost semnalată prezenţa viperei cu corn, iar în lunile de vară şerpii sunt din cale afară de agresivi.

 

Peştera Zidită, de vizitat după 20 august

Bătrânii din Mada spun că „s-au trezit” aici, în sat, cu peştera gata zidită pe versantul abrupt. Tot ce ştiu este că peştera, folosită chiar şi de daci, ar fi fost închisă cu zidul ale cărui rămăşiţe mai sunt vizibile şi astăzi, pentru ca intrarea peşterii să poată deveni adăpost, în caz de nevoie. Potrivit cercetătorilor, peştera are patru galerii care se întind pe o lungime totală mai mare de o jumătate de kilometru, însă accesul este dificil şi se poate face numai târâş, pe burtă. Reprezentanta Clubului Sporturilor Montane Hunedoara, profesoara de geografie Mihaela Sopincean, care este şi speolog, spune că dacă doriţi să vizitaţi peştera, este bine să vă opriţi în alveola ei dinspre exterior, pentru că în galerii sunt „maternităţi” de lilieci, care ar putea fi decimate din cauza prezenţei turiştilor. „Numărul coloniilor de lilieci este în continuă scădere, ei fiind deja afectaţi de tăierile masive de păduri, de insecticide, dar şi de acapararea teritoriilor lor de către om. Le recomand turiştilor să nu intre pe galeriile din Peştera Zidită în intervalul mai-august, pentru că ar putea să deranjeze femelele vorbind tare sau plasând fascicule de lumină pe lilieci, care riscă să-şi scape puii. Întreaga colonie ar fi afectată!”, explică Mihaela Sopincean.

 

De  ce avem nevoie de „şoarecii zburători”

Potrivit profesoarei, chiropterele (cheiros =mână, pteron = aripă) reprezintă grupul de mamifere cu mai bine de 950 de specii diferite, care a fost mai puţin cercetat, în comparaţie cu alte grupe de vertebrate, în ciuda faptului că au o adaptare perfectă la zbor, sunt cel mai bun insecticid natural nocturn! Pentru Leonardo da Vinci liliacul a fost modelul maşinii sale zburătoare: el a desenat Legenda lui Icar, înzestrându-l cu aripi de chiropter. Liliacul este simbolul imortalităţii şi al renaşterii, tocmai pentru că populează peşterile, care sunt considerate treceri către viaţa de apoi. Chinezii, pe de altă parte, dar şi locuitorii din insulele Caraibe şi Jamaica, au făcut din liliac un simbol al fericirii, întrucât apariţia lui, zburând la vremea crepusculului, coincide cu momentul reunirii familiei după o zi de lucru. O poveste românească spune că un fiu de împărat a fost blestemat de o vrăjitoare să se transforme în şoarece. Speriat de noua lui înfăţişare, prinţul s-a ascuns în biserică. Acolo, fiindu-i foame, a mâncat anafură. Urcându-se în clopotniţă, la orele înserării, când au început să bată clopotele, şoarecele s-a speriat de zgomot, dar nu a murit, pentru că, după ce mâncase anafură Dumnezeu l-a înzestrat cu aripi, aşa că a putut să zboare.

 

Lilieci, împotriva moliilor şi ţânţarilor

Liliecii sunt singurele mamifere capabile să execute un zbor îndelungat şi susţinut.  Având în vedere că două treimi din fauna totală este reprezentată de insecte, liliecii sunt unul dintre cele mai eficiente insecticide naturale şi fără efecte secundare. De altfel, toţi liliecii care trăiesc în România şi în Europa sunt insectivori. Primăvara, vara şi toamna, ei au apetit foarte mare deoarece în perioada de hibernare sunt lipsiţi complet de hrană, iar în timpul zborului consumă foarte multă energie. Ei consumă gândaci, muşte, ţânţari, molii, fluturi, coropişniţe şi lăcuste, păianjeni, viespi şi furnici. Studiile au arătat că o colonie de indivizi din aceeaşi specie (20 de milioane de „şoricei înaripaţi) a consumat într-o singură noapte mai bine de 112 tone insecte, iar pe parcursul celor 3 luni de vară, 13.500 tone de insecte. De asemenea, excrementele liliecilor, guano, sunt bogate în fosfor şi azot, şi constituie un excelent îngrăşămant natural. În România s-au exploatat 35.000 de tone de guano chiar din judeţul Hunedoara: îngrăşământul natural a fost extras din peştera Cioclovina Uscată, din Munţii Şureanu.

 

Canyoning pe Valea Balşei

Şi, dacă tot aţi ajuns la Peştera Zidită de la Mada, după ce ai revenit lângă apa Balşei nu poţi să nu faci şi puţin canyoning pe Cheile Madei, arie protejată de interes naţional şi una dintre cele mai căutate zone din judeţul Hunedoara pentru escalada sportivă. Aria, care se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, este considerată o rezervaţie naturală de tip mixt, fiind săpată de Valea Balşei în calcarele din Jurasic, acoperite cu plantele termofile endemice, dar şi pentru valoarea ei speologică. Cine vrea să facă aici căţărări, trebuie să ştie că pereţii pe care sunt amenajate trasee de escaladă au o mulţime de alveole şi fisuri, care uşurează urcuşul, iar traseele sunt echipate cu spituri, gujoane, dar şi prize. Cheile oferă soare, umbră, într-un micro-canion de poveste înţesat cu plante de tot soiul, insecte, splendide libelule, dar şi peşte şi raci. În miezul verii o mulţime de pescari îşi încearcă dibăcia în apele Balşei, iar turiştii se răcoresc la izvorul cu apă minerală gratuită, rece ca gheaţa vara şi care iarna nu îngheaţă niciodată!

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 + șase =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Lansarea implementării proiectului: ,,Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetății Deva, monument al naturii și istoric cu valoare turistică ridicată din Municipiul Deva – Refuncționalizarea Incintei I”, cod SMIS 122812         Mega-construcțiile părăsite ale căii ferate Deva – Brad         CULTURA PRIETENIEI, PRIETENIA CULTURII heART COUTURE, un proiect al regăsirii prin intermediul artei         14 acțiuni de stingere a incendiilor de vegetație uscată         Șofer de 87 de ani implicat într-un accident mortal         Tragedie în penitenciar. Un polițist a fost găsit mort         Șofer băut oprit după ce a făcut ravagii pe străzile din Petroșani         Violență în familie. Tânără bătută de soț cu pumnii         CNAIR reclamă defecte și degradări pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj -Deva         Igienizarea covorului din casa – mentinerea sanatatii intregii familii         Cearta în familie, una dintre cele mai neobișnuite situații pentru care ai putea avea nevoie de-un împrumut         Castelul Corvinilor a intrat în șantier         Accident grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Un tânăr a furat o mașină și a provocat un accident         PĂREREA SPECIALISTULUI NICULESCU. Este sau nu este fierul vechi adevărata miză la Mintia?         Carmen Hărău : „ Dăncilă a plecat, dar PSD a rămas!”         Drumul județean spre cetățile dacice se dezintegrează vizibil         Imagini spectaculoase cu lupul care a dat târcoale unui grup de turişti în Retezat         Spargere la Kaufland Petroșani         Prețuri promoționale la operațiile de cataractă și dioptrii, cu cele mai bune cristaline multifocale, la Opticline Dr. Angelescu