Așezarea dacică Fețele Albe a devenit cuib al profanatorilor

Așezarea dacică de la Fețele Albe i-a impresionat prin bogăția vestigiilor pe arheologii care au cercetat în anii 1960 și 1970.  Specialiștii au stabilit că situl aflat la mai puțin de patru kilometri de Sarmizegetusa Regia era un cartier de lux al capitalei regale a dacilor, dotat cu sanctuare închinate unor zeități ca Bendis (divinitatea tracă a nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor), cu o rețea de alimentare cu apă prin conducte ceramice și cu numeroase terase susținute de ziduri puternice ridicate în tehnica murus dacicus. Din 1972, activitatea de cercetare arheologică la Fețele Albe s-a încheiat, iar așezarea a rămas în stăpânirea pădurii. Treptat, însă, ruinele templelor și numele ciudat al Fețelor Albe au dat naștere tot mai multor legende, care au adus aici amatori de senzațional și paranormal.

De-a lungul ultimilor ani, numeroși vizitatori au transformat așezarea antică într-un loc de rugăciune colectivă. Urmele unor ritualuri se găsesc pretutindeni printre monumente: candele uitate, cruci scrijelite pe bolovanii care compuneau zidurile vechi de două milenii, acatiste închinate Maicii Domnului, icoane agățate de crengile copacilor sau înfipte în scorburi. Alți vizitatori au luat cu ei bucăți din rămășițele templelor distruse, pentru a-i ajuta în rugăciune, cred localnicii. „Unii oamenii cred că acest loc este încărcat de energii. I-am găsit deseori îmbrăţişând copacii sau rugându-se și făcând incantații”, spune o săteancă din Grădiștea de munte. Monumentele de la Fețele Albe au rămas în umbra Sarmizegetusei Regia, deși se află la mai puțin de patru kilometri de ea. Spre deosebire de situl fostei capitale a dacilor, așezarea Fețele Albe nu a beneficiat în ultimii ani de pază și îngrijire, iar turiștii au făcut ce au vrut în incinta lui. Natura a cauzat la rândul ei distrugeri. O dată cu creșterea numărului de turiști de la Sarmizegetusa Regia, numărul celor care vor ajunge la Fețele Albe va crește simțitor, un lucru îngrijorător pentru monumentele lăsate de izbeliște.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

douăzeci − 6 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Cum arată șantierul drumului județean Hunedoara – Călan         Bazinele cu apă minerală de pe Valea Mureșului         Ce trebuie să știe turiștii care vor să urce în Retezat cu mașinile, spre Poiana Pelegii         Tânără tâlhărită de fostul prieten, cu 20 de ani mai mare decât ea         Muzeul mineritului a fost restaurat cu fonduri UE         ADR VEST. Școală din Uricani modernizată cu fonduri UE         ORĂȘTIE. Podul care nu mai leagă comunitatea, ci o desparte         6 august 2020. Omagiu minerilor din Valea Jiului         Ziua Minerului. Povestea revoltei muncitorilor de la Lupeni – 1929         Furturile din Mina Paroșeni nu au leac         Unde trebuie purtată masca de protecție, în municipiul Hunedoara         Conducerea Consiliului Județean Hunedoara solicită măsuri urgente pentru a pregăti unitățile medicale         Sarmizegetusa Regia, vizitată cu masca de protecție pe față         Tineri reținuți în Călan, după ce au tâlhărit un bărbat aflat sub influența băuturilor alcoolice         Cascada Clocota și Germisara, reperele stațiunii Geoagiu Băi         Copil de 6 ani rănit într-un accident pe DN 66. Familia s-a răzbunat pe șofer și pe echipajul medical         Cum a fost înființat Muzeul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara         Scene cumplite în Călan: un bărbat a ajuns în stare gravă la spital, după ce a fost tâlhărit         Cadavrul tânărului dispărut de trei săptămâni în Lacul Cinciș a fost scos la suprafață         Tupeul unui șofer îl va costa scump: a lovit un polițist după ce a fost oprit în trafic