Artefacte rare, descoperite în cetățile dacice, au fost expuse la muzeul din Deva

Artefacte rare, descoperite de-a lungul timpului în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, oferă detalii despre bogăţia culturală a dacilor şi despre influenţele exterioare ale culturii lor. O serie de astfel de obiecte este prezentată la muzeul din Deva, într-o expoziţie numită „Tradiţie şi Influenţă”.

O vitrină a fost ocupată de calotele din calcar cu care se presupune că erau decorate construcţiile Sarmizegetusei Regia. Primele astfel de elemente decorative au fost descoperite încă din urmă cu este două secole, potrivit unor mărturii, însă cele mai multe au fost scoase la iveală din anii ‘50.

„Se presupune că aveau rol decorative, probabil în cadrul unor construcţii din incinta sacra”, informează arheologii, în prezentarea proiectului Universităţii Tehnice Cluj – Napoca, de scanare, restaurare digitală şi contextualizare a artefactelor dacice din Munţii Orăştiei. Câteva zeci de calote şi fragmente ale acestora, decorate cu păsări sau simple, au fost descoperite la Sarmizegetusa Regia şi sunt expuse în diferite muzee, susţin arheologii.

Una dintre piesele interesante descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie, în urma unor activităţi de braconaj, şi recuperată de autorităţile române, a fost un fragment dintr-o aplică de bronz, care îl înfăţişa pe zeul Dionysos. Artefactul considerat unul de import, din secolul I d. Hr., poate fi admirat în expoziţia de la muzeul din Deva. „Întreaga formă a artefactului sugerează că fusese montată pe o suprafaţă uşor convexă, posibil un vas. Piesa ornamentală este reuşită din punct de vedere stilistic, atenţia pentru detalii fiind vizibilă nu doar la nivelul elementelor feţei, ci mai ales în anatomia trupului, în musculatura suplă şi tinerească, şi în sugerarea naturală a mişcării corpului”, informează arheologii.

În expoziţie a mai fost inclus şi un vas antic de fier, descoperit, cel mai probabil, de căutătorii de comori din Munţii Orăştiei, însă la vremea descoperirii nu a prezentat interes pentru aceştia şi a fost abandonat. „Utilitatea piesei este încă misterioasă, însă urmele de arsură identificate cu prilejul restaurării pot să fie indicii pentru descifrarea scopului pentru care a fost realizat. Astfel, ne putem închipui că umplut cu mangal, putea să asigure căldura unei încăperi în nopţile geroase de iarnă”, au informat reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în zona în care în 2013 a fost descoperită matriţa de bronz din Sarmizegetusa Regia, au fost scoase la iveală materiale arheologice bogate. Dintre acestea au fost expuse la muzeu fragmene ceramice bogat împodobite şi numeroase piese de sticlă şi cioburi din mărgele de sticlă.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ziarul Hunedoreanului