Arheologii se întorc la Micia

Două sectoare de cercetare arheologică vor fi deschise în această vară la Micia, așezarea antică de pe malul Mureșului, aflată în vecinătatea municipiului Deva.

„Cu finanțare oferită de Ministerul Culturii și Identității Naționale și Muzeul Național de Istorie a României, echipa de arheologi condusă de către responsabilul științific al șantierului arheologic, dr. Mihaela Simion, va aborda, și în acest an, simultan, partea nordică a așezării civile și interiorul castrului care străjuia, în trecut, Valea Mureșului”, a informat Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva participă la această campanie arheologică cu o echipă formată din cinci arheologi specializați în diverse epoci istorice și preistorice, continuând săpăturile arheologice din campania 2020, în partea estică a fortificației romane care apăra, în vremurile antice, granița vestică a provinciei Dacia. Arheologii se vor ajuta de tehnologie modernă în campania de cercetare

„Sunt continuate și investigațiile ștințifice, non-invazive: măsurători magnetometrice efectuate de Alexandru Popa, cercetător Muzeul Carpaților Răsăriteni din Sf. Gheorghe și scanări georadar, prin parteneriatul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva cu ArchaeoTek Canada, care, în ultimii ani, au condus la o mai bună înțelegere a sitului arheologic”, arată reprezentanții muzeului devean.

În perioada romană, așezarea de la Micia a avut statutul de pagus (târg), fiind condusă de doi magistri pagi, după cum aflăm dintr-o inscripție din timpul împăratului septimius severus, informează Marius Barbu, arheolog Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva. În același timp castrul Micia ocupa o suprafață de pesla te șapte hectare și era amplasat strategic, în zona unde dealurile crează o cale de acces foarte îngustă spre centrul Transilvaniei. „Rolul trupelor militare cantonate aici era acelea de a împiedica înaintarea populațiilor sarmate pe Valea Mureșului, însă mobilitatea cavaleriei de la Micia o făcea aptă și în a intervenii pentru apărararea zonei aurifere din Munții Apuseni, sau chiar a capitalei de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa”, arată arheologul.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ziarul Hunedoreanului