440 de ani de la tipărirea Paliei de la Orăştie – prima traducere în română a Vechiului testament

555

În urmă cu 440 de ani, în 14 iulie 1582, apărea la Orăştie „Palia”, prima traducere românească a celor două cărți de început ale Vechiului Testament (Geneza şi Exodul, important document lingvistic, mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor.

A fost tipărită la Orăştie de meşterul-tipograf Şerban, fiul diaconului Coresi, şi de diaconul Marian, care aucolaborat cu patru cărturari din Banat și Hunedoara: Ștefan Herce [Herceg], „propoveduitorul evangheliei” (pastor evanghelic) în Caransebeș; Efrem Zacan, „dascalul de dăscălie” în aceeași localitate; Moisi Peștișel, „propoveduitorul evangheliei” în Lugoj, respectiv Achirie, protopopul comitatului Hunedoarei.

Aceștia ar fi tălmăcit o parte mai mare a Vechiului Testament, din care nu s-au păstrat decât primele două cărți. Cheltuielile de tipărire au fost suportate de către nobilul maghiar Ferenc Geszti din Deva. Cartea a fost tipărită de fiul lui Coresi, Șerban, „meșterul mare a tiparelor”, împreună cu Marien Diacul, care folosesc pentru prima oară numele nostru etnic de „români”, și nu „rumâni”: „dându în mâna noastră ceaste cărți, cetind și ne plăcură și le-am scris voo, fraților români, și le cetiți”.

Tipărirea Paliei de la Orăştie s-a făcut sprijinul unor nobili ardeleni reformaţi, atât de origine maghiară, cât şi de origine română. În epocă, atât lutheranii, cât şi calvinii, precum şi unitarienii, încercau să îi atragă pe românii Ardeleni la Reformă. Biserica lutherană era predominant de limbă germană, iar cea calvină şi unitariană erau predominant de limbă maghiară. În timpul principilor calvini ai Transilvaniei, Biserica Ortodoxă a românilor din Transilvania este pusă sub supravegherea unui superintendent (episcop) calvin, care avea ca misiune să îi convingă pe cât mai mulţi dintre români să îmbrăţişeze dogmele şi ritualurile protestante.

De altfel, Palia de la Orăştie a fost opera unuia dintre aceşti episcopi calvini ai bisericii românilor ardeleni, Mihai Tordaşi, lucru menţionat chiar în prefaţa lucrării. Principalul finanţator al demersului cultural şi religios a fost nobilul maghiar Ferenc Geszti din Deva.

„Că vădzum cum toate limbile au şi înfluresc întru cuvântele slăvite a lui Domnedzeu, numai noi românii pre limbă nu avem“. Aşa îşi motivau iniţiatorii Paliei de la Orăştie opera. Faptul că această primă încercare de traducere a Bibliei în româneşte a fost opera calvinilor a contribuit probabil la redusa popularizare a acestui monument de limbă românească din secolul al XVI-lea. De altfel, primul studiu serios al lucrării l-a făcut marele romanist francez şi specialist în literatura medievală Mario Roques (1875-1961). Acesta a tipărit o carte (în limba franceză), în care pomenea şi de traducerea în limba română al Vechiului Testament, carte fundamentală pentru trei religii: iudaism, creştinism şi mahomedanism. Acest Vechi Testament a fost numit „Palia de la Orăştie” (1581-1582). Cartea scriitorului francez Roques a apărut mai întâi la Caransebeş şi a fost prefaţată apoi de Genese, la Paris.

Pe prima pagină (foto) stă scris:

„Cu bunâ voe şi destoinic mila lui Dunezeu aceaste cărţi creştineşti a să orăndite dupâ voia lui Dumnezeu cu ştirea Măriei lui Batări [Báthory] Jigmon Voivodăl Ardelului şi a Ţăriei Ungureşti, şi cu ştirea şi cu voia a toţi domnilor mari şi sfeatnici ai Ardialului: pe întru întrământura Beseareceei Sfântâ a românilor poftind tot binele ispăsenie creştinilor romăni: care ispăsenie numai de la Tine Doamne cearem printru Siângur Sfânt Fiul Tău Iisus Hristos Domnul şi Ispăsitoriul nostru Amin.”

Acest remarcabil fapt istoric, prima traducere parţială a Vechiului Testament în limba română (Palia de la Orăştie, 1582), reaminteşte celor de azi prestigiul cultural şi ştiinţific al localităţii în care a apărut şi totodată notorietatea acestuia. Nu pot să nu mă întreb când şi dacă vom reajunge la valoarea culturală a Orăştiei de altădată, chiar dacă primarii se mândresc cu pancarta „Orăştia capitală culturală”, în prezent suntem departe de a lor slogan, azi rămânem la „am fost”!

O curiozitate este faptul că, pentru prima dată în istorie, acest document a folosit etnonimul de români, nu de rumâni. Traducerea Paliei de la Orăştie a fost bazată pe o carte, Pentateuhul, tipărită de marele cărturar ardelean Gaspar Heltai. Această carte a apărut în anul 1551 la Cluj.

ot ca o curiozitate „Palia de la Orăștie” este singura carte din România căruia ia fost dedicată un monument de for public, este grupul statuar dăltuit în marmură albă de Rușchița de sculptorul Nicolae Adam și se află în piața centrală a orașului. Monumentul are trei fețe care simbolizează etapele tipăririi cărții: prima față înfățișează cărturarii ce tălmăcesc textul în limba româna, a doua îi reprezintă pe cei doi mari meșteri tipografi care au scos cartea din teasc, iar cea de-a treia față prezinta folosirea cărții de către români.

 

Dan Orghici

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.